duminică, 4 decembrie 2016

Cartile anului 2016

Fara nicio urma de reclama mascata.
Eu cumpar putine carti. Anul trecut am donat din cartile cumparate. Sper sa nu se intample acelasi lucru si cu acest teanc. Titlurile din imagine imi sunt dragi ca si doi dintre autori.
Am nevoie de reeducare in ce priveste cititul si studiatul cartilor. De ceva ani, cititul nu mai ocupa un loc important, chiar e inexistent. Ironia sortii face ca, desi imi plac cartile, nu le citesc.
Motive? hmm, as insira o multime... dar inamicul nr. 1 este internetul. Recunosc ca mi-am pierdut zile fara sens uneori fara valoare. Nu as putea sa spun ca mi-am facut educatie si doar mai degraba cunostinte.
In viata mea, anul acesta au aparut oameni deosebiti prin felul lor profesional si in afara sferei profesiei.

Din pacate, as fi putut deveni un critic prea sever si din pricina caruia multi autori ar fi dezarmati, asa ca mai bine ca nu am imbratisat aceasta profesie. Am ales pe spranceana cartile.
Inainte sa cumpar o carte, ma gandesc de doua ori: imi poate folosi mie? dar va fi folositoare si copiilor mei?

Anul acesta am auzit o stupida forumulare si o ipoteza ce nu isi are loc in viata mamelor: le cumperi pentru tine nu pentru copiii tai... proasta ipoteza.  Da, le cumpar acum pentru mine dar si pentru mai tarziu pentru copii. Indiferent ce carti sunt, ele au o valoare informationala cu greutate. Un domeniu care trebuie sa faca parte din viata oricarui om.
Nu! Am o misiune clara si trebuie s-o duc pana la final. Oamenii ironici, rau intentionati nu au ce cauta in viata mea. 
    Asa ca, daca mai aud sau mi se va scrie ipoteza stupida ca e doar pentru tine... sa-si tina ipoteza pentru gradina lor.



sâmbătă, 3 decembrie 2016

3 decembrie.... Ziua Internaționala a Persoanelor cu Dizabilități


Nu am sa ma plang. Nu am sa scriu cum o faceam in altii ani. Nu am sa oftez.
Ci am sa multumesc ca cineva de sus mi-a deschis ochii si inima.
Sa privesc fara mila, fara compasiune si fara regret
Aceste cuvinte nu au ce cauta in vocabularul niciunei mame al carei copil a fost si este doagnosticat cu... o dizablitate, fie ea sau nu eroina.
Am invatat si ma invata fiul meu zi de zi lucruri pe care le citeam si apoi le ignoram.

Timp pentru noi avem  si vom avea destul.
Nimeni si nimic nu are voie sa te judece, condamne sau sa te compatimeasca.

Nu am nevoie de persoane in viata mea care sa ma judece si compatimeasca. NU!
Categoric NU!


Sa privesc cu optimism si doar cu inima deschisa spre fiul meu si spre altii ca el care lupta spre a fi mai bine, spre a fi acceptati asa cum sunt ei.

Anul acesta a fost cel mai greu an din viata mea. Un an in care am invatat sa ma valorific, sa valorific, sa apreciez si sa iubesc ceea ce merita cel mai mult. A fost un an dur in care am primit lectii de viata dure.
Important este ca nu m-au doborat, ci m-au ridicat.

Si, am 2 inimi care m-au invatat ce conteaza cel mai mult pe lume si sa le iubesc complet si fara a cere ceva in schimb, oricum ei imi dau fara sa le cer imbratisari si multi pupici si fara  a fi/deveni eroina.- mama.

surse foto:
google image

vineri, 2 decembrie 2016

Draga mea, Bianca B.

Am vrut candva sa scriu cateva randuri frumoase si de valoare cuiva drag mie...dar, am ales azi o fotografie frumoasa care ma reprezinta


Draga mea scumpa Bianca
Esti o fetita frumoasa si superba. Perfecta!
 Desi, te-ai nascut intr-o zi in care:
- in urma cu 2 ani tatalui tau i se intampla o tragedie. O tragedie care ne-a tras totul in jos. Tot. Bani, liniste, casnicie, relatii, absolut tot.
- in urma cu 2 ani cand, cu cateva zile bune in urma pierdeam a doua sarcina pe care, nici aucm nu stiu de ce mi-am dorit. Vina a fost valul care m-a luat.
Dar nu mai conteaza..






Draga mea, Doamna Bianca

Mereu am vrut sa-ti scriu aceste randuri, dar m-am gandit ca, habar nu am ce inseamna adevarata durere a unei pierderi umane. Habar nu am ce inseamna sa doresti acel lucru si sa-l pierzi exact cand credeai ca il ai implinit. Habar nu am ce inseamna sa duci entuziasm, bucurie si fericire deplina urmat de o tragedie totala.
Dar, pot sa iti scriu azi ca, atunci cand am pierdut acea sarcina , o mamica mi-a recomandat site-ul tau. Am citit cateva zile ce e scris si acum acolo. Impactul a fost etrem. Am reusit in cateva zile sa ma pun pe picioare. Habar nu am cum si in ce fel. M-am dedicat serviciului la maxim. Mi-am revenit brusc.
Dar, azi am invatat ca nimic nu se uita. Totul ramane acolo, acolo in inima ta.
Nu am ales sa ma implic, sa ma alatur pentru ca mereu m-am considerat nedemna pentru durerea ta. M-am ascuns in mine si in neimplinirea mea, in frustrarea mea, in trecutul meu, am alungat oamenii care nu inteleg ci doar condamna, judeca si critica. Pastrez doar oamenii care nu ma considera o victima pentru ca am trait fara voia mea un destin pe care nu eu l-am dori, scris si comandat.
De aceea, iarta-ma acum ca, niciodata nu am scris un cuvant magic:

Multumesc!



P.S. Numele ales fetitei mele este ales dupa numele tau... iarta-ma ca niciodata nu am indraznit sa scriu ceva pentru tine.

Teatrul romanesc

Dragii mei cititorii,

Cu ceva timp in urma am asistat la o prezentare care a avut loc in cadrul Facultatii de Istorie. Despre eveniment in sine nu am sa povestesc..
Am "cunoscut" o dramaturga a teatrului romanesc care a trait ce am trait si eu. Intamplari sinistre, dramatice, ciudate si inexplicabile pentru noi copiii nascuti in anii comunismului. Fie drecretei, fie doriti...
Anii '70 si '80 au fost anii cei mai ciudati ani, cei mai sinistrii, cei mai dramatici.

Istoria o scrie si o face orice om, indiferent de nivelul sa de cultura, indiferent de mediul in care a crescut, indiferent de persoanele care l-au "crescut".
Fiecare dintre noi duce un bagaj infomational mai putin sau mai mult fericit, util si bun.

Imi puneam intrebarea astazi ce este si ce reprezinta sintagma de identitate culturala?
O intrebare usoara. In esenta, piesele de teatru scrise de un dramaturg am gasit aceasta intrebare si raspunsul la aceasta intrebare.
Marcata fiind de anumite episoade din copilarie, mi-am revazut brusc o mare parte din frustrarile mele.
Curg intrebarile de ce... unele fara raspuns.

Pentru ca lumea teatrului la un moment dat mi se parea de-a dreptul inutila, azi pot sa va scriu cu mare drag si multumire ca incepe sa redevina ceea ce era odata.
Fie ea comedie sau drama sociala. Important este ca, in sfarsit incepe sa-si reia locul de onoare in inima mea.
Munca unui actor pentru mine e extrem de dificila daca nu ai un farmec, tarie si o doza de spontanitate.
 Nu oricine poate deveni actor. Dar avem actori buni romani. Scenaristii buni.

Vreau sa ii inucurajam. Sa merite sa isi valorifice talentul si timpul pentru noi, oamenii de rand.
Teatru

Identitatea culturala romaneasca va fi pastrata atata timp cat noi citim, scriem si nu ignoram ce am fost si ce suntem. Pentru ca, cu aceste lucruri construim viitorul.

Pentru cei care vor sa-si petreaca altfel timpul:
 program Teatrul-odeon

miercuri, 30 noiembrie 2016

Citeste carti in format tiparit pe hartie.

Cel mai greu lucru cu care ma lupt de la inceputul anului sa citesc permenant.
Da! Sa citesc.
Desi am fost in programul 12, un program de dezvoltare personala care m-a ajutat mult. Uite ca nici acum nu am reusit sa-mi implementez acest obicei.
De ce? pentru ca toata energia mea a fost canalizata doar pe o singura latura, un singur scop care l-am si atins.
A functionat ceva de genul: 3 zile tine o minune.

Am identificat piedicile si hibele.
Asa cum timp pentru navigat pe facebook am sis a citesc toate minunile de postari. Cum imi pierdeam timpul de a distribui tot felul de comunicate si fara nici un feolos in final.
Am zis de ieri STOP.
Nu ar fi mai bine sa citesc si sa studiez?


Ma lupt sa lucrez cu mine la partea atsa enorm.

Vreau sa devin dependenta de citit carti in format traditional!
Sa studiez carti in format traditional.
Mai putin format e-book.

Am sa fac o campanie pe acest blog si o provocare de a citi carti in format traditional.
Pentru ca domeniul politicii clar ma depaseste in acest moment. Mintea mea nu functioneaza privind situatia care este acum in tara si peste hotare. Nu e de mine politica sub nicio forma.
Las pe altii sa se agite.
Eu am sa promovez cititul prin a citi si eu carti.
Dar nu o zi doua trei...


In acest sens am si ceva recomandari.
Sunt numeroase bloguri. Dar am sa ma opresc probabil doar la cele mai cunoscute.

Ce carte sa citim?
Sunt multe, stiu...dar una din cele multe gasim.

Program de citit.





Miercurea noastra

Nu e o zi oarecare. E sarbatoare.
Dar, pentru ca am si liber, ca de obicei, din pacate, a trebuit sa fac partial si curatenie.
Observ ca timpul e impartit prost. Am observat ca in timpul saptamanii am avut alte preocupari.
Asa ca, va trebui sa iau o serie de masuri in ce priveste organizarea timpului.

Fireste, am avut si time for kids... ne-am jucat, ne-am murdarit, ne-am distrat... acum au au voie sa se joace la jocuri pe telefon. Timpul pentru jucat la telefon de regula e limita, chiar lipseste complet in unele zile.
Voi lua masuri si in ce priveste timpul si ocupatia asta nociva.
Le luam pe rand.

Ne distram cu.... lego in malai...adica, omuletii in desert!!!




Bucurati-va cu copiii si fiti si voi copii odata cu ei.
Zi distractiva in familie,

La multi ani!!!!

marți, 29 noiembrie 2016

Frunzareli copilaresti

Frunzareli copilaresti e noul nume da acestui blog. Am schimbat numele deoarece continutul blogului de la inceput, se pare, a fost copilaresc si nedemn de luat in seama de foarte multe persoane.

Inspirata acum si de anumite bloguri mamicesti cu renume deja in blogosfera mamiceasca, mi-am dat seama de ce scriem noi mamicile, de ce avem nevoie de un spatiu virtual, de ce ne alocam acest timp si de reprezinta el pentru noi.

Cu greu am inteles acest lucru.
Cea mai urata experienta pe care am avut-o in sfera virtuala a fost facebook-ul. De ce facebook? Pentru ca acolo ti se "fura" din timpul pe care il acordam altor lucruri mult mai esentiale. Lucrurile au scapat de sub control cam de vreo 2 ani incoace. O mamica bloggerita si-a dat seama de acest lucru si a inceput sa traga semnale de alarma prin postarile sale. Cred ca nu ar fi singura. Probabil mai sunt. Dar mamica in cauza si-a dat seama ce si cine ne papa timpul. Aplicatiile pe telefon, facebook si iar facebook.
O postare care mi-a atras mult atentia, desi nu sunt o mamica wham (sincer mi-ar place), cea legata de managamentul timpului time-management

Si cum nicio dependenta nu poate fi cumva stopata, un obicei nu poate eliminat decat prin inlocuirea acestora cu altele.

Am observat azi si ieri in metrou oameni captati de mirajul aplicatiilor. Ma uitam la ei si ma vedeam pe mine cum si eu pana acum 2-3 zile butonam telefonul fara sa ma uit in stanga sau in dreapta. Cel mai rau este ca si copiii tind spre acest obicei.
De ce am vorbit doar de facebook? Pentru ca acolo e un fel de tsunami al informatiilor. Ai impresia ca te ineci in ele. Chiar daca e vorba de domenii serioase.
Asa ca, mi-am pus urmatoarea intrebare:
cat din informatia citita acolo chiar mi-e de real folos?
 fie si de cultura, fie si pentru studii... mi-am dat seama ca nu mai citesc bloguri, nu mai citesc carti, nu mai fac o gramada de chestii, nu mai citesc nimic, nu ma mai ocup de gradinaritul de bloc, nu am mai vazut un film bun etc..
Sigur, m-am gandit ca e vorba si de gestionarea timpului.


Mi-am lansat o provocare. Sa aloc timp mai mult activitatilor reale si copiilor.
Poate la inceput o sa ma contorizez. O sa fie un program auster nazist, dar cu reusite.

PS. Uimitor, iata ce inseamna sa nu mai petrec timpul pe telefon si pe facebook. Azi am scris deja 3 postari, am vazut deja un video de parenting, am citit 2 pagini, am facut cumparaturi.... si inca nu am terminat... bun. :)

Să punem grâu la încoltit!!! Un obicei si o traditie

Pentru ca anul trecut nu stiu ce s-a intamplat...dar am sarit traditia...in fine, a fost un am mai urat si dus cu pluta, ca sa zic asa... insa anul acesta m-a remobilizat si ne-am pus pe treaba serioasa.
Ieri dimineţă un nene vindea punguţe cu grâu, asa că m-am oprit şi am cumpărat o punguţă doar.
Interesant este că:
..Ziua Sf. Andrei marchează începutul iernii, fiind cunoscută în calendarul popular sub denumirea de Sântandrei Cap-de-Iarnă...,,

Aşadar, diseara dragilor să nu uitaţi de acest frumos obicei.
Dacă aveţi ceva nelămuriri legat de acest acest subiect, puteţi citi mai jos care este treaba:

,,...Prăznuit în fiecare an pe 30 noiembrie, Sfântul Andrei este unul dintre cei 12 apostoli ai lui Iisus, considerat și ocrotitorul României sau patronul spiritual al românilor, fiind cel despre care se crede că a adus pentru prima dată religia creștină pe teritoriul țării noastre.
Ziua Sfântului Andrei e marcată de superstiţia legată de viitor sau de soartă. De aceea, mulţi respectă obiceiul de a pune grâu la încolţit.
Tradiţia spune că fiecare membru al familiei trebuie să aibă ghiveciul său cu grâu şi să îl îngrijească. Se ia o mână de grâu şi se seamănă într- un ghiveci cu pământ sau într-o farfurie mai înaltă, conform libertatea.ro.


Apoi se acoperă boabele de grâu cu un strat subţire de pământ. Grâul trebuie aşezat la fereastră, pentru a beneficia de lumină suficientă şi căldură. Conform tradiţiei, grâul pus la încolţit cu prilejul zilei de Sfântul Andrei “spune” câte ceva despre viitorul celui care l-a plantat. De Anul Nou, cum arată grâul aşa va fi şi sănătatea acestuia în noul an.
Dacă firele sunt zdravene şi înalte, se spune că persoana care l-a plantat va fi norocoasă şi sănătoasă în noul an. Ţăranii spun că un grâu frumos înseamnă şi o recoltă bogată pe câmpuri şi în livezi în anul care vine...,,

sursa: cum-se-pune-grau-la-incoltit-pentru-sfantul-Andrei

Diseara, eu cu copiii vom aşeza fiecare în farurioara sau borcanul său, să văd ce am disponibil, câteva grăunţe de grâu.

Din punct de vedere religios şi etnografic, site-ul CIMEC ne oferă o pagină cu informaţii interesante:
Etnografie/sf-andrei/sfantul-andrei Obiceiuri

Mai găsim cîteva informaţii legat de acest obicei şi aici:
datini obiceiuri traditii Sfantul Andrei-traditii-si-superstitii/

Lectură frumoasă!

Nu uitaţi, usturoi, grâu şi ce mai credeţi de cuviinţă.

Asa cum am promis... Ne,am si pus pe treaba.
Mult noroc si sanatate!



Martea... interesanta

Probabil ca si ziua de azi va pune asa la incercari ale traditiei si zicalelor.
Ceasul rau poate veni in orice zi. Nu are preferinte din cate imi amintesc eu.

Citeam ieri pe blogurile mamicesti cum deja planificarile isi iau un avant considerabil.
Le urmez deja exemplu. Azi am facut o raita rapida prin magazin si am facut pachetele cu cadouri pentru copii. Nu ma mai las pe ultima secunda. Asa ca, din timp le-am planificat.
Aseara chiar il intrebam pe pustiul meu, ce ai prefera? sa faci teme sau sa ma ajuti la curatenie? nici una nici alta, imi raspunde el asa cu o fata lunga.
Atunci?
Sa stau degeaba!

Asta da raspuns...sa stau degeaba...e, un fel de a spune, cu telefonul in brate sa se joace...de fapt...

Cea mica a fost mai empatica. Nu ca ii compar. "Mami, eu te ajut si apoi ma joc..."
Si pentru ca e dornica de jucat, Mosul i-a pregatit niste cadouri pe masura.
Pustiului ii pregateste cadouri altfel...doar e un baiat istet... si are nevoie de jucarii istete.
Curand casa se va transforma intr-un adevarat barlog al istetilor. Dar pentru asta va trebui sa ne facem un pic curatenie, ordine si sa ne aranjam camera pentru toate activitatile copiilor. Fiind doua grupe de varsta: prescolar si scolar, va fi un pic mai dificil.
O sa impodobim si casa pentru Craciun. Anul acesta lucrurile se pare ca s-au schimbat mai mult decat speram.
Desi, a fost un tumultos si bun, finalul anului isi va regasi linistea si atmosfera traditiilor de Craciun de altadata.

Imi tot propun sa imi fac o agenda de lucru. Poate anul urmator, ca anul asta... mi-am neglijat agenda de lucru. Nu stiu de ce am renuntat la un moment dat la ea.


luni, 28 noiembrie 2016

Fiecare zi sa fie ca oricare zi

Dragii mei,
Am ales ca ziua de luni sa fie ca oricare alta zi din saptamana.
Chiar daca trebuie sa ma trezesc devreme devreme pentru a duce copiii la scoala si gradi. Chiar daca si eu trebuie sa merg la serviciu. Chiar daca trebuie sa merg si la cursuri la facultate. Fiecare zi sa aibe un farmec al sau cu bune sau cu rele. Cu intamplari ciudate.

Cu o cafea si cu un mic dejun simplificat.



Sa ai un zambet usor ascuns cand vine vorba de o zi din saptamana, fie chiar ziua de luni... smile



duminică, 27 noiembrie 2016

Bucurii de noiembrie


Luna noiembrie m-a cuprins cu valoare si reintoarcere la vechile obieciuri. Dupa un an zbuciumat si cu provocari pe care le-am dus la final, luna aceasta mi-a readus linistea in suflet si mi-a readus planificari pentru anul ce urmeaza.
Regasirea sinelui si constientizarea a ceea ce sunt si ce nu sunt.
Anul acesta astept cu alta stare de spirit Craciunul.
Am realizat ca oamenii nu pot fi schimbati, nu pot fi reeducati si trebuie lasati in propria lor educatie.
Luna aceasta am avut placerea sa vad lucruri faine. Reintoarcere in timp. Muzeul de Istorie mi-a readus in minte scene din vremea scolii generale petrecute chiar acolo.
 De anumite locuri sunt legate fara sa stiu si fara sa imi propun.
 Reintoarcere la o copilarie fara traume si fara frustrari







  Postarea participa la provocarea Bucurii de peste an
Intrati si voi in hora bucuriei!

sâmbătă, 26 noiembrie 2016

Lasi timpul sa cada in gol?

Cat mai e timpul si unde este pentru tine?


Cat il mai irosesti si il mai lasi sa cada in gol fara rost?

Cum lasi sa treaca pe langa tine timpul fara sa te intrebi cate lucruri merita sa le faci, sa le bagi in seama si sa te preocupe mai mult valoarea si frumosul lucrurilor din jur?
Care e principiul pe care tu iti ghidezi intreaga existenta? Care mai sunt valorile dupa care te ghidezi sau nu ai asa ceva?

Timpul sa construiesti totul de la zero. Principiul de baza al vietii tale sa fie construit doar pe ceea ce iti place tie si doar tie. Nu te lasa influentat de ce spun vocile din jur.



Lumea de azi e o ca o sugativa a ceea ce faci si a ceea ce spui. Priveste in urma si lasa dramatismul in gradina lui.
Umple clipele de ganduri frumoase, ganduri constructive si pline de valoare. Ia din jur ceea ce iti poate fi de folos in drumul tau catre valorile interioare.
Lasa in urma iluziile, sperantele si proiectele. Lasa in urma oamenii care cred ca tin globul pamantesc intr-o mana. Iarta-ti greselile si esecurile.

Citeste ceea ce iti place si nu ceea ce ti se spune sa citesti. Nu mai cere pareri nimanui. Nimeni nu e mai sincer cu tine decat tu cu tine. Nu mai asculta povesti.

Sunt oameni plini de vanitati, malitioasi si plini de ei. Oameni care se cred superiori. Oameni cu rautate mascata. Oameni care cred ca pot fi cei mai din cei mai.
Tu sa nu fii ca ei, niciodata!!!
Ocoleste-i cat poti si cum poti.



In drumul meu am intalnit astfel de oameni, din pacate, multi formati de vechiul sistem. Multi oameni prefacuti si plini de ei doar prin faptul cau au avut cine intr-un anumit moment sa-i ridice. Unii uita de unde au plecat si cine au fost. Altii se cred superiori doar ca au invatat mai mult decat tine.
Informatia se spune ca iti da putere. Puterea iti ingamfare pe care o poti atasa imaginii tale sau nu.
Fii simplu. Fii puternic. Fii tu. Citeste, dar nu te crede ceea ce nu esti si nu ai fost niciodata la final. Fii un om simplu, chiar daca te imbogatesti informational.
Apara valorile nationale si fii mandru de locul in care esti.



Fa-ti timpul sa nu cada in gol. Golul ala doare. Nu astepta sa-l umple cineva in locul tau.
Invata sa-l umpli singur. Nu te agata de persoane. Ele nu sunt disponibile atunci cand tu chiar ai nevoie acuta de ele.

Ce sa faci? Mergi si uita-te in jurul locului in care traiesti.
 Nu e cumva nevoie sa schimbi ceva?


surse foto:
google image

duminică, 20 noiembrie 2016

Love is like a illusion


Ce e inima unei femei care iubeste?
Nimic pentru un barbat.
Ce e sufletul unei femei care doreste un barbat?
Nimic pentru un barbat.






Sa insemni doar pentru tine ceva si cineva, uneori nu e suficient. Viata e compusa din trairi si sentimente , nu de refuzuri. Nu de izgoniri. Nu de oameni care nu vor sa aibe in viata lor iubire. Parcă am trăi în pădure. Vrei sa fii singur. Vrei să nu fii deranjat. Dar în acelaşi timp vrei să ai lumea la picioarele tale.

Mi s-a spus să nu depind de nimeni emoţional. Şi totuşi nu reuşesc. Mereu ajung să mă ataşez de cineva care nu mă vrea în viaţa lui. Nu ştiu cum reuşesc si de ce. 





Nu pot ierta trecutul. Nu pot şterge cu buretele ce s-a întâmplat. Nu am cum. Nu se mai poate. Aş vrea să reuşesc. Aş vrea să devin din piatră. Aş vrea să fiu cu răutate incomensurabilă dar nu reuşesc. Cum?
Mă uit la ce e in jurul meu şi mă întreb când s-a transformat lumea. Când răutatea a luat locul preocupărilor de bază a unui om_ Când s-au schimbat toate astea? Şi de ce?
Nu pot fi ca ei. Nu am cum sa mă transform în ceea ce nu am fost niciodată.











De ce mulţi oamenii au ales calea  răutăţii şi etalării acesteia? Nu am să pot înţelege niciodată. Chiar dacă sunt pasionată de istorie, tot nu am reuşit să înţeleg înverşunarea multor oameni.

Mi-am ratat cariera din cauza unei semnături. Şi acum ce să fac_ Să-mi pun cenuşă în cap că aşa vor unii şi alţii? Nu. Nu am sa fac asta. Ci am ales să o iau de la capăt, chiar dacă am pierdut 12 ani din viaţă. Am ales alt drum al carierei. Am să fac carieră. Nu există nu se poate. 
Nu e o ambiţie. Nu e o aspiraţie. Este doar menirea mea pe acest pământ.
Dar cu iubirea nu am cum să mă înţeleg. Mereu pierd. Nu înţeleg de ce.
Aş vrea ca lumea să se stingă în propria-i răutate şi să o ia de la capăt doar cu un suflet pur. Să nu mai fie innegrit cerul de atâta răutate. Să nu mai existe judecăţi, condamnări inutile. Realitatea nu e ceea ce visăm. Oricât am vrea să negăm.

Ce e o relaţie? Ce e o iubire? Ce e o inimă?







   Iubeşti, doreşti, suferi şi o iei de la capăt.

O iei de la capăt mereu şi mereu. Până viaţa se duce.
Să ai un suflet are să iubească. Să dorească. Câte mii de întrebări iţi pui şi nu le găseşti răspuns. Câţi îţi rănesc sufletul_ Câţi se pierd în acel refuz politicos  gen ..."sunt solitar şi îmi trăiesc viaţa singur...".

Ploaia din suflet nu se opreste niciodata

E sambata, dar ploua. Nu as putea sa scriu ca sunt bine dar nici rau nu sunt. Linistea invadeaza in sfarsit viata. Nu as fi crezut ca va v...