sâmbătă, 5 mai 2018

Arhitectura Centenarului... si nu doar...

Pasiunile se nasc din lipsa de ocupatie, din lipsa afectiunii, din lipsa a ceva anume.... din compasiune... indiferent de motive de ce ai o pasiune, important este sa o ai.

Pasiunea mea pentru arhitectura exterioara a inceput pur si simplu, habar nu am cand a inceput si de cand e prezenta in viata mea, doar ce m-am trezit ca am inceput sa ma uit cu atentie la cladirile din jurul meu si sa visez la destinele oamenilor care au trait acolo in acele case. La oamenii care au stat ore intregi si zile sa transforme o casa sau un monument mai mult decat o simpla casa sau un simplu monument, mai prietenos la fatada. Sa exprime ceva.

Va invit si eu, desi nu am participat la acest proiect si nu fac parte din echipa care il pun pe picioare, sa va plimbati in istoria arhitecturii si sa o frunzariti cat mai pe larg posibil.
Au fost drame, destine, conflicte, victorii, premii, ambitii, mentalitati si in final toate alcaiuesc o memorie a celor care au facut posibila sa avem azi ce studia si analiza, ce vedea si sintetiza, sa ne punem intrebari de genul de ce nu mai este acea statuie, acea casa, acel cartier sau de ce unele case inca mai exista si nu au disparut. 
Povesti se pot scrie pe aceasta tema si sa reflecteze un moment de libertate a exprimarii opiniei personale.

Timpul ne da sanse sa descoperim, sa analizam si sa transmite la randul nosturm ai departe aceste urme ale trecutului unei arhitecturi romanesti complexe ce e rezistat in epoci istorice de tot felul.... si totusi, nu e nevoie sa va placa musai toate stilurile arhitecturale din Bucuresti. Poate sa va placa cea neoclasica, cea eclectica sau cea neoromaneasca... oricare ar fi ea, suntem datori sa o transmitem generatiilor viitoare.

Mai jos aveti o preluare din prezentarea proiectului cu titlul:



ARHITECTURA CENTENARULUI

Aniversarea Centenarului României și a Primului Război Mondial va ofera un proiect frumos realizat si care a inceput deja sa se desfasoare.

Pagina de Facebook Arhitectura-Centenarului

Citat din prezentarea proiectului:


"Expozitie de panouri cu imagini valoroase a unor cladiri din Bucuresti cu numirea autorilor ahitectecti care le-au proiectat si oameni ai perioadei centenare. Conceptia,expunerea si amenajarea acestui important spatiu de circulatie pietonala va aduce in atentia publicului  bucurestean dar si al vizitatirilor ori turistilor sarbatorirea Centenarului  inca de anul acesta . Vom avea în vedere  ca perioade istorice :* Regatul România Mare 1918 - 1940 * Al Doilea Război Mondial 1940 - 1945* De la Regalitate la Comunism 1945 - 1947 * România in timpul dictaturii Comunistae 1947 -1989 * România recentă 1990 - 2017
Exemplu ‘’Arhitectura intrbelica – modernista’’: Nici o capitală a Europei Răsăritene nu are aerul internaţional pe care l-a căpătat Bucureştiul, graţie unor arhitecţi de marcă, pe care "duhul naţional" şi "spiritul euro-american" l-au întrupat în cladiri de ei concepute. După deceniile de început de secol XX, în care neoromânescul a profilat paşnic prin opera unor arhitecţi precum Ion  Mincu, Petre Antonescu, Grigore Cerchez, a urmat arhitectura modernistă, de tipul uzinelor Ford şi Malaxa realizate de P. Em. Miclescu şi Horia Creangă. Cladiri guvernamentale şi academice create de arhitectul Duiliu Marcu - precum Bibiloteca Academiei, sediul guvernului, al blocurilorşi vilelor proiectate de Marcel Iancu, G. M. Cantacuzino, Octav Doicescu şi unicatul care este Palatul C.A.M. - capitala Romaniei,Bucureştii a căpătat o arhitectură de cea mai buna calitate."

Bucurati-va de acest proiect. Mergeti si vedeti, cititi, puneti intrebari celor de acolo, aflati lucruri interesante, noi, poate triste sau nu, dar ele va poate oferi o gandire de analiza si de discutie cu prietenii care nu pot ajunge.

Plimbare frumoasa intr-un labirint al descoperiri unei arhitecturi ....si a centenarului. 

Sursa fotografiei:
Pagina de Facebook a evenimentului

luni, 30 aprilie 2018

Printre lalele sa respir speranta

Cand flacarile sufletului incep sa arda si par a nu fi stinse de nimic si de nimeni, nici macar de ceea ce se numeste PESIMISM viata trebuie sa mearga mai departe.
Sunt momente care as vrea sa fiu tinuta in brate de un barbat care sa nu-i pese de trecutul meu si tot ce a fost si nu a fost.




Printre lalele sa respir speranta, iubire si liniste in suflet.





O lalea, de departe primita virtual.
Multumesc.

Rubrica miercurea fara cuvinte

Buna sa va fie ziua

Am citit pe foarte multe site-uri, mai ales mamicesti o rubrica frumoasa dar niciodata nu prea am inteles care e treaba cu ea.
Si cum miercurea e una din zilele mele preferate ale saptamanii, nu stiu de ce.... poate pentru ca lucrurile bune la mine s-au intamplat in genere miercurea, m-am gandit sa preiau si eu aceasta rubrica.
Inainte de o introduce pe blog, iata exact despre ce este vorba:

Am preluat de aici interviul si descrierea acestei rubrici.
/-miercurea-fara-cuvinte/

Ce e foarte interesant ca, daca Doamna nu ar fi comentat pe blogul meu la una dintre postari nici azi nu as fi aflat despre acest fenomen, joc sau o rubrica, cum doriti, cine cum si ce presupune.

Cand am inceput sa scriu pe blog, nu m-am gandit ca voi ajunge sa si interactionez cu alte persoane din blogosfera, cred ca am si evitat acest lucru mult timp.
Spatiul acesta mereu a reprezentat un spatiu de varsarea nervilor, frustrarilor si supararilor personale.
Citind cateva randuri de dincolo, mi-am dat seama ca daca vreau sa continui cu blogul am doua variante: ori ma mut pe alta platforma sau fac alt blog, ori revizuiesc toate postarile acestui blog, cam greu asta.... sau incep alt format al blogului.

Curand imi termin scoala, voi avea mai mult timp, voi incerca sa revizuiesc multe lucruri legate de continutul postarilor. Fireste ca viata personala mi-a dat peste cap total continutul postarilor, nu am mai putut fie eu cea care eram pe blog, nu am mai putut sa ma exprim cum o faceam pe vremuri. Divortul si conflictele cu fostul sot mi-au dat viata peste cap, conflictele cu alte persoane la fel au pus amprenta pe felul de a scrie, conotatiile negative ale postarilor.
Lucrurile au scapat de sub control mai ales de cand incerc sa imi refac viata si fostul sot a avut grija in asa fel incat eu sa nu mai aspir la asa ceva. Momentan ii reuseste, dar stiti cum e, orice poveste are si un sfarsit intr-o zi, la un moment dat, universul nu se va mai invarti in jurul lui.

Fara sperante si optimism nu am putea calca in picioare toate umilintele si esecurile.
Nu am putea invinge cu zambetul pe buze ironia sortii.

Cam asta as vrea sa reflecte rubrica mea Miercurea fara cuvinte pe care curand o voi lansa pe blog.... curand....
Simt nevoia de o schimbare, simt nevoia sa imi traiesc altfel viata.... stiu ca asta intr-o zi se va realiza, stiu ca toate visele se pot implini doar daca le vreu'i cu adevarat implinite!



vineri, 27 aprilie 2018

Ultima sambata a lunii aprilie

Dupa un miliona de curse, fataieli, replici, maimutareli si tot felul de lucruri banale a saptamanii a venit si ultima sambata a lunii aprilie.
M-am trezit fara sa vreau dimineata. O dimineata in care as fi putut dormi si acum dar cafeaua aia nefacuta nu-mi dadea pace să mai dorm. Campionatul de snooker deruleaza neincetat pe Eurosport. Copii dorm bustean. Asa ca, de ce sa nu ma dau jos din pat?
Habar nu am cum ne vom petrece aceasta zi. In afara de obisnuitele rutine ale zilei, ceva deosebit nu stiu. Daca nu ploua, iesim la aer curat.
Parca voiam sa spal si niste geamuri azi la bucatarie. Fim-ea adora sa spalam impreuna geamuri, mai ales sa dea cu spray pe ele.  😆😉😉😀.  De ce? Nu stiu.Probabil activitatea in sine ca o face cu mami.
Se apropie cu pasi repezi finalul scolii, finalul gradinitei, finalul unor etape de viata.
Altadata eram asa de incantata sa vad cum se termina aceste etape, acum nu as putea sa scriu acest lucru. Parca ma apuca o nostalgie. Se termina gradinita, la toamna merge la clasa 0. Se termina cursurile mele masterale, se termina scoala traditionala a lui fi-miu , posibil la toamna sa mergem la scoala speciala.
Trecerea asta de la o etapa la alta cumva trebuie constientizată. Pentru ca ne trezim poate sau nu in stari ori de depresie ori de frustrare saa alte trăiri care nu ne pot lăsa să evoluăm.

Sa va bucurati de aceasta ultima sâmbătă a lunii aprilie. Se apropie luna mai. O luna minunata. Pe care eu o prefer din toate lunile anului.
Sa va bucurati de caspuni cat mai sunt pe piata.

Si de vremea frumoasa....
In cazul in care ati uitat de iarna recenta si viscolul ei minunat... intr-o seara cand am iesit de la serviciu am fotografiat cat am putut rezista unele locatii din Bucuresti. Cea de jos e una dintre ele.




miercuri, 18 aprilie 2018

Barbatul care nu creste copiii altuia

Ce sanse mai are o femeie divortata cu doi copii in a mai face din noi o familie?
Niciuna.

Unde sunt barbatii aceia fara urme de rautate in suflet. Unde este nobletea aceea fireasca si compasiunea, empatia?
Unde sunt acei barbati care nu se uita la trecutul tau si incearca sa construiasca cu tine un nou prezent...

Ce femeie divortata cu 2 copii mai poate zambii?
Zambetul ei e doar datorita copiilor si atat!

Unde sunt acei barbati care nu iti spun:

,,de ce ai facut doi copii daca nu ai fost in stare sa tii barbatul acasa? nu ai fost in stare sa ramai maritata?... cu doi copii imposibil sa mai vrea vreun barbat sa se bage cu tine..."

Si uite asa cum o femeie divortata se condamna la singuratate atunci cand copii nu sunt cu ea.

Femeie, nu te marita, nu face copii daca ajungi la divort... nimeni nu te mai ia cu 2 copii dupa tine...NIMENI

Barbatii te vor doar o noapte si pe urma pa...flit!

Barbatii nu sunt dispusi sa creasca copii altui barbat!
Barbatii vor doar sa profite si atat!

Nu mai incurajez deloc femeile sa faca copii daca ajung intr-o zi blocate in propriile greseli.
Si daca un barbat iti spune ca ai gresit nu o data ci de doua ori, adica ai facut un copil, de ce l-ai mai facut si pe al doilea? Si iti mai spune ca ai vrut sa-l legi si mai mult de tine... si iti mai spune ca esti buna doar de sex si atat... si iti mai spune ca cine te-a pus sa faci copii?
Sa-i dai un mare flit!!!!!!!!!!!
Astia nu sunt barbati, astia sunt pramatii de oameni!!!

Astia sunt barbatii societatii de azi!



luni, 9 aprilie 2018

Cafeaua de marti

Uitasem cum e sa savurezi o cafea buna in liniste intr-o dimineata de ... marti
Poate fi si alta zi, nu doar marti...dar azi e marti si e o zi in care am simtit nevoia sa ma trezesc de dimineata, chair daca e a treia zi de Paste, sa vad cum sa ma bucur mai bine de aceasta zi.

După o zi minunata petrecuta in parc timp de 5 ore cu copii, iesirea de ieri in natura se resimte.



Sa savurezi o cafea intr-o zi de marţi e cel mai bun moment de incarcare cu energie pozitiva.

Am ales sa implementez un obicei care face bine atunci cand ai prea multe ganduri amestecate cu de toate: sa citesc zilnic cateva pagini.

Cititul face bine depresiei, tristetii si plictiselii.



O cafea bauta in liniste mai ales dupa o raceala indelungata, cel mai bun medicament sau cea mai buna recompensa personala cu timpul doar al tau.

O lectura si de blog : scrie tare misto doamna respectiva, chiar daca unele postari nu sunt compatibile cu opiniile mele, dar postarea asta mi-a mers fix la suflet:
crezi-atunci-cand-avea-ceea-doresti-fericit-mare-pacaleala

După o perioadă plina de stres, cearta, conflicte şi alergatura imi gasesc si eu liniste cu mine si cu mintea mea.
Urmeaza curand o perioada plina de munca, drumuri si multe lucruri frumoase.
Povestim.






duminică, 1 aprilie 2018

Femeia, mereu e ea de vina....

Cea mai trista zi din viata unei femei este atunci cand barbatul pe care il iubeste, ii spune:,, noi doi avem o relatie?,, Cel mai trist lucru este sa inteleaga ca nu e demna de niciun barbat.
Cel mai dramatic lucru este sa inteleaga ca pe oricine ar cauta toti o vor pune la zid, o vor judeca, o vor jigni din cauza unui trecut in care a cazut victima propriilor sale alegere, propriilor sale greseli.
Cel mai rau lucru este sa nu reuseasca sa se ridice in picioare si sa calce peste toate jignirile si reprosurile auzite mereu de la orice barbat cu care ar fi vrut sa reia viata de la zero.


Nu orice femeie este privilegiata sa aibe fericire, sa fie demna de un barbat, nu poate fi femeie si sotie simultan, nu poate fi capabila sa aibe o casnicie zdravana pana la final. Nu orice femeie poate avea norocul sa stie sa respecte si sa iubeasca fluid si consecvent, nu orice femeie e aleasa pentru bucuria unei familii frumoase si implinite.
Nu orice femeie poate fi gospodina si mana de fier in casa, nu orice femeie poate fi de cariera, nu orice femeie poate fi si scriitoare si femeie de casa, mama responsabila si iubitoare, sotie fidela si capabila sa tina barbatul ei soar in patul ei....nu e facuta pentru toate lucrurile astea.
Cand lucrurile o iau pe aratura si totul se termina dramatic femeia este pusa la zid, jignita si condamnata. Ea, doar ea e mereu de vina, doar ea e cea care greseste.... ca nu a stiut sa faca cand a trebuit ce a trebuia...
Viata trebuie traita cu bune cu rele...


Arhitectura Centenarului... si nu doar...

Pasiunile se nasc din lipsa de ocupatie, din lipsa afectiunii, din lipsa a ceva anume.... din compasiune... indiferent de motive de ce ai o ...