Am trait atatea in luna martie incat lumea mea e cu totul altfel... niciodata nu m-am gandit sa aloc unei luni un cuvant al rugaciunii...
Cuvantul lunii Aprilie
R U G A C I U N E A
P R A Y
Imi doresc sa am un obicei de rugaciune.
In biblioteca in care lucrez, nu as vrea sa ma avant in a da informatii false scriind ca ar fi singura biblioteca din Bucuresti care respecta ora de rugaciune a altor religii, in acest sens s-a amenajat un spatiu special in corpul cladirii noi destinat celor care au dorinta si obiceiul, traditia rugaciunii zilnice la aceleasi ore.
Respect acesti oameni care cred in credinta lor, isi respecta traditia si obiceiul rugaciunii, indiferent de religia lor... desi, sincer va scriu nu consider ca afirmatia religia ta, religia mea... in final toti credem in ceva o putere divina, fie Dumnezeu sau Alah...am citit cate ceva despre lumea catolica si musulmana, am fost impresionata de ce e acolo... esenta e aceeasi sa stiti... ca nu cunosc prea multe.
Nu trebuie sa existe discriminare religioasa de niciun fel... cine o face o face din necunoastere, nu vede dincolo de ce sta scris.
In final, rugaciunea in esenta e tot rugaciune... toti oamenii care se roaga sunt toti la fel in acele secunde sau minute de rugaciune.
Cand te simti prea ingandurat, te agiti, te surprinzi ca mai mult te enervezi la o coada sau pur si simplu zambetul o zi dispare...roaga-te cateva cateva minute...
Simt nevoia sa ma apropii si mai mult de Dumnezeu... insa, nu ma impac inca cu ideea de a merge la Liturghie, nu stiu, ma plictisesc sa aud cum se canta. Acum depinde si unde voi nimeri si la ce fel de slujba, la biserica unde o singura data am incercat sa merg nu mi-a placut, nu am rezistat nici 5 minute... incerc curand la Biserica din cartierul unde locuiesc acum.... sa vad care e mai aproape.
Am ascultat o gramada de asa zise poadcasturi sau asa ceva pe youtube si iata ce va impartasesc:
Imi place foarte mult Doamna Marcela, e ceva special. La emisiunile ei de gatit nu ma uit ptr gatit ca sunt vraiste la gatit, ma uit pentru Doamna cum ne prezinta cum ne arata ca Dumnezeu e cel care iti aduce ce ai atunci cand ii ceri sa te insoteasca.
E minunata in felul ei, autenticitatea sa.... despre care Camil Petrescu scria si o analiza tot timpul.
Vremea e ciudata, dimineata ploua, la pranz cand am iesit un soare blajin si un cer senin.
Starea de spirit s-a schimbat mult de cand m-am mutat din acea casa cu energii negative. E destul de ciudat si o spun, totul e pe psihic, dimineata inainte sa merg acolo sa mai iau din lucruri, sa fac putina ordine si sa vad ce mai arunc ma apucase stomacul, asadar... mi se confirma teoria: casa aia m-a imbolnavit peste masura.
Azi am reusit sa ma cocot sa-i pun in camera baiatului pe perete una dintre icoane.
Locul il sfinteste si omul sau il pangareste atat de rau incat nu se mai poate face nimic. As vrea uneori sa inteleg de ce anumite locuri devin nelocuibile din cauza la ceea ce se intampla acolo. Pur si simplu energiile dintr-o casa sunt date de obiecte sau oameni?
Imi pun intrebarile astea pentru ca de cate ori trebuie sa merg acolo sunt agitata, ma doare stomacul sau imi scade brusc tensiunea.
Toate icoanele cumparate in ultimul an a facut ca sanatatea si trecerea cu bine, plecarea de acolo si nu doar asta, omul care imi este alaturi moral mai ales se pare ca a contat. Casa aia necesita o curatare pana la tencuiala, dat tavanul jos, schimbat tot acolo pentru ca atunci cand schimbi tot se schimba si energia casei.
Am lasat multe lucruri acolo, multe le-am aruncat si mai ales am reusit sa ma organizez un pic la noua casa.
Am citit pe multe bloguri ca e bine sa dau cu tamaie in casa, acum nu stiu ce sa zic... sau sa am plante care curata aerul din casa. Voi mai vedea.
Aseara, ciudat, nu am cuvinte, nu stiu ce reactie sa am, ca nu am niciuna, nici mila, nici ura, nici... doar parere de rau, cred... nu stiu ce sentimente sa am.... mi-a scris sora ca mama e foarte rau, la un pas de moarte in spital si o duce la un centru, azil sa o mai tina in viata cat se poate... nu as vrea sa moara si sa nu ma cheme macar cateva secunde, nu stiu, poate ca se indura si ma cheama sa ma vada... eu mereu am vrut sa o vad dupa ce a murit tata... mort fiind nu mai era niciun pericol ptr nimeni... nu stiu ce sa zic, mi-as dori sa ma cheme sa ma vada, sa ma certe si sa-si ia ramas bun de la mine... sper... Dumnezeu sa o tina inca in viata si sa o luminzez macar o secunda... poate.
Ma bucur ca se termina aceasta luna care a fost extrem de incarcata, obositoare si agitata.
Luna ce urmeaza sa vina cu multe zambete, fotografii si vreme cu soare.
Pace si bucurie in suflet.
O recomandare culinara
Salată din varză roșie cu morcov + ulei de măsline + lămâie + fulgi de drojdie.
Acum adaptati dupa cum doriti, dar combinatia asta niciodata nu am experimentat-o, sper doar sa nu fie prea pericuoasa pentru gastrita, destul de acida lamaia. Fulgi de drojdie nu stiu cum arata.
A fost destul de cald azi, un vant cam rece spre seara.
Ganduri
Ca am reusit sa am viata pe care mi-o doream de ani de zile, lucrurile care le voiam din anii copilariei, mediu linistit si loc cu verdeata in jur.
Vreau sa
Sa reusesc sa scriu planerul ptr aprilie.
In casa
In noua casuta e curat, ordine si inca in curs de amenajare. Iata si mica mea biblioteca, momentan neterminata:
Achizitii de carte
Momentan am luat o pauza de la cumparatura de carti. Sincer, ma uit in jur si am senzatia ca nu lipseste nicio carte in acest moment pentru studiat sau de relaxare.
Planuri de final de saptamana:
Le-am dus oarecum la bun sfarsit cam ce imi propusesem. Printre altele coltul meu de studiu si relaxare.
Ce nu suport:
Sa se vorbeasca in numele meu ce simt sau ce gandesc,
Pentru moderatie/rabdare:
Fotografiat si multa odihna.
Sunt recunoscatoare:
Pentru omul care imi schimba total viata si ma ajuta sa inchid un episod vechi al vietii mele.
Din bucatarie:
Ciorbita de legume, salata de vinete si masline.
Fotografii:
Am reusit sa ies joi la fotografiat, a fost si o zi frumoasa si o jumatate de ora am luat la picior cateva strazi. Plus si parcul minunat in care ies aproape zilnic.
Ganduri
Din pacate nu am avut noroc cu articolul, nu a fost tiparit, am trimis destul de tarziu, deja se hotarase pentru numarul acesta ce se va tipari. M-am suparat putin, dar nu am avut ce face, a fost o perioada foarte grea, mai ales cu mutatul, cautatul, cercetarea abia de maine incep sa o reiau, lucrurile au intrat putin in normal. Azi chiar am reusit sa intru putin pe instagram sa ascult live-ul lui Madalina Preda. Mi-am printat calendarul si in seara asta incep sa-l completez. Pentru cine are cont de instagram va recomand Madalina Preda, faina tipa, de aproape 2 ani o urmaresc.
Subiectul la care sper sa ma si apuc si voi lucra are legatura cu Lucia Demetrius, desi nu stiu cum sa abordez clar acest subiect, in mare am citit cate ceva despre ea, cartile ei de proza nu ma atrag de niciun fel, insa figura ei in istorie trebuie sa aiba locul ei binemeritat pentru ca a scris lucruri destul de serioase si cu sufletul. Similar lui Camil Petrescu, autenticitate, de fapt el a indemnat-o sa s apuce de scris sis a lase teatru. Chiar asa, ce se intampla cu lumea asta a teatrului de mai toti din interbelic erau lesinati. Toate femeile se visau stele pe scena. Unele nu erau facute pentru asa ceva. Observ ca era o moda atunci iar daca nu mergeai la teatru sau la opereta, opera sau concert nu existai.
Am deviat, sper din tot suffletul sa fiu bine cu toate cele ce am de facut.
Fara citit, scris, cercetare si fotografiat nu sunt eu.
Am inceput sa citesc o carte scrisa de Marta Petreu. Aseara am inceput sa o iau de la prima pagina si sa citesc, dar nu stiu de ce pe masura ce citeam mi-a venit pofta sa citesc romane si nu carti de analiza pe texte.
Ieri am reusit sa-mi cumpar veioza magica pentru citit seara, nu aveam si era tare rau fara asa ceva.
Astept sa vina si biroul si cu rafturile minune pentru organizarea cartilor in biblioteca, va mai dura ceva dar si rezultatul va fi pe masura.
Ce mi-am propus pentru urmatoarele zile cand usor usor imi voi reveni si cu odihna cat de cat sa reiau programul flylady, cred ca ma va ajuta mult dat fiind faptul ca aici e alt spatiu, alte conditi, alt confort si alt mediu. Alta zona.
Adaptarea nu e foarte grea insa as vrea sa introduc un nou obicei, dar oboseala si drumurile, caraturile m-au pus putin la pat. Nu reusesc sa imi duc la final ce am de facut in anumite zile.
Ieri de exemplu am fost franta de oboseala, acasa nu am reusit sa fac mare lucru, asa cum mi-am propus, desi la munca nu am facut munca fizica ci doar de birou, insa si varsta isi spune cuvantul. Am inceput sa iau niste vitamine cu magneziu sa ma aduca pe picioare.
Cercetarea stagneaza momentan, dar revin eu in forta.
Momentan ma uit la un serial anime istoric zei si oameni, lupta pentru suprematie. Interesant. As vrea sa citesc episodul din Biblie cu Adam si Eva. Zeitatile astea chiar or fi existat? Poseidon, Zeus, Hercule... sau sunt doar niste scenarii create de oameni? Cine stie...
Acestea fiind scrise sper maine sa ies la fotografiat sa am cu ce ma lauda pe blog. Momentan slaba activitatea la acest capitol.
