Momentele mele cu mine de la o vreme au cam disparut. Ma adun in weekend dar nu prea reusesc. M-am lasat de anumite obiceiuri insa vad ca nu merge prea bine fara ele. Ma strauiesc sa ma aliniez noilor norme si a noilor restrictii. Ma straduiesc sa imi adun inima ravasita si sa merg mai departe cu ce am acum.
Vacanta pentru copiii a venit. Am reusit sa terminam cu bine scoala. Cu V. am inceput pregatirea la mate pentru la anul. Imi pare rau ca am pierdut ajutorul de nadejde in acest domeniu. Il iau incetisor. Am gasit o resursa acum doua zile. O voi impartasi aici cu speranta ca va folosi cuiva:
De aici ii dau ce sa scrie si sa faca.
Ma bucur ca a trecut perioada aceea de izolare. M-am lasat de scris. Am inceput sa fac alte lucruri reale. In virtual nu mai stau asa mult ca inainte. Webinarii si alte bazaconii de astea nu mai urmaresc. Astept luna iulie. Astept sa se termine perioada asta cu epidemia, parca se lungeste prea mult.
De fotografiat ma tin super bine. Nu am reusit sa mai postez nimic.
Piata Universitatii...raiul porumbeilor
Am invatat anul acesta ca viata imi ofera situatii si mi-a oferit nu de mult timp, sa fie o luna si... imprejurari si situatii in care pot gasi si testa ce am invatat pana in acel moment si din care pot acumula si adauga informatii la cele deja avute. Situatii penibile, ciudate, amuzante, incredibile si uneori triste.
Am invatat sa accept ca am fost omul potrivit la locul potrivit sau zana buna pentru altii.
Ce am invatat nou?
Ceva incredibil: sa fiu recunoscatoare pentru acele situatii in care am fost pusa, fie si zana buna.
Ce a ramas in urma?
Amintiri minunate!
Dincolo de neacceptare personala, de infrangere si refuz raman amintiri frumoase si lucruri minunate.
Camino
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu