Au trecut zilele atat de rapid si totusi le simt ca sunt aici prezente.
M-am trezit cu o durere de cap ciudata, ochii abia mi-am deschis si ma gandesc la ziua asta care va fi una lunga pentru ca diseara e Invierea. Noroc ca nu mai obisnuiesc de 2 ani sa ies la Biserica dupa Lumina ci a doua zi. Stiu ca, am neglijat iar o perioada rutina mea momentul din zi eu cu Dumnezeu. Am neglijat iar cititul al Bibliei, bine ca citesc toate prostiile de pe Facebook si pierd timpul cu webinarii online care nu ma strang in brate.
Incerc sa ma adun iar singura sa nu am caut ancore care oricum la un moment dat ruginesc si dispar la fiare vechi sau mai stiu la ce alte nave de sub soare pe marea intinsa nesfarsita a vietii. Ceea ce caut e doar jumatatea mea care sigur e undeva in lumea asta departe de mine, insa e atat de aproape.
Mi-am promis ca voi citi mai mult si nu am citit. Am zis ca scriu mai mult si iar nu am facut-o si uite asa am ajuns in luna aprilie deja spre jumatatea anului iar eu nimic nu am miscat.
Habar nu am ce se intampla de ce nu reusesc sa ma stabilizez. Am incercat eu si programe si tot felul de minuni, nimic nu functioneaza.
Am obosit si stiu care e cauza, Nu mai am timpul meu,ala meu cu mine. Izolarea cu copiii m-a ametit uneori.
Nu reusesc sa duc la capat ce am de facut. Ma apuc de scris dar nu apuc sa scriu mai mult de 2, 3 randuri.
Imi este dor de job si de timpul ala cu mine. Dor de fotografiat si de plimbat. Pur si simplu ma omoara psihic corvoada asta zilnica in casa izolata.
Astept sa se faca seara sa fie liniste dar adorm, nu reusesc sa mai rezist. Se face dimineata si iar nu apuc sa am prea multa liniste.
Saptamana viitoare se incheie si vacanta. Reincepe scoala on line. Am obosit efectiv. Vreau o viata normala. Un program normal. Rutine normale. Nu corvoada, nu stres, nu agitatie si galagie. Stiu ca trebuie sa iau niste masuri
Mai am si lucruri frumoase de vazut care ma mai aduc la liman cu psihicul.
Emotional conteaza mult sa fii prezent pentru tine nu pentru altii.
Inca nu stiu exact oe ce sa ma concentrez in acest moment. Chef de sarbatoare clar nu am, chef de curatenie nici atat, nu stiu cum imi voi petrece ziua de azi, probabil in inertie si robot.
Ma gandesc sa mai urmaresc niste filmulete motivationale despre cum sa faci curat mai rapid.
Fara dragoste nimic nu e in lumea asta... niciun program de dezvoltare personala nu vorbeste despre asta... vorbesc despre planuri, idei...pe bune?
nu ideile si planurile e iau in brate seara cand esti singur in pat!
Ce nu am inteles eu din tot ce am experimentat in perioada asta si ce nu am prea intalnit: sinceritate, onestitate si transparenta!
Suntem inconjurati de ipocrizie, cinism, aroganta si falsitate.
Ori cu astea nu avem cum sa iubim pe cineva vreodata.
Iubirile vin si se duc, insa daca una din ele ti-a frant inima nu cauta un salvator sau o ancora. Ai e o iluzie ce se va transforma intr-un cosmar. Cauta un om frumos la suflet, curat in ganduri si transparent.
Universul si Dumnezeu asteapta doar sa ceri!
Da!
Imi este dor de fotografiat si serile mele scurte pri oras cu mine doar si atat!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu