Saptamana 1 - provocare caminul, colt de rai Spun stop

Ei bine, ieri am avut o zi mai plina acasa si nu am avut deloc vreme sa ma ocup de scris. Chiar nu am scris nimic ieri, din pacate...

De pe blogul Irinei continui cu provocarea:

Sambata
Imi rezolv toate treburile casnice sau de alta natura sambata, astfel incat duminica sa am cu adevarat o zi libera?

Duminica
Imi fac o zi libera pe saptamana, sau nici macar duminica nu ma linistesc, si ma incarc in continuare cu obligatii , traind mereu intr-o stare de agitatie?



Prima saptamana din provocare s-a dus. Am reusit sa ma tin de ea, ceea ce e minunat pentru mine.
Asa mi-am dat seama ca am de lucrat cu mine si cu sufletul meu, cu viata mea si cu tot ceea ce faceam pana acum. Probabil ca am intrat intr-o perioada necesara analizei atat a gandurilor, actiunilor si atitudinilor mele fata de multe lucruri si oameni cu care interactionez.

Se implinesc trei ani de cand am plecat pentru o perioada scurta de acasa, uneori ma invinovatesc, alteori poate ca e mai bine ca asa a decis Dumnezeu. Am realizat ca am multe, inca mai am, frustrari din trecut. Ma straduiesc sa le las in urma, sa imi vad de viata si sa schimb doar starea mea de spirit. sa schimb cumva comportamentele negative si sa le inlocuiesc cu cele pozitive. 

Stiu doar ca, am de lucrat cu mine si cu tot ce am in acest moment atat material cat si sufletesc.

Simt ca vreau sa cer mai mult, dar pe de o parte mereu m-am ales cu esecuri. Resemnarea, oare inseamna renuntare? Asa parea sa fie pana in aceasta saptamana, insa am reusit sa imi dau seama ca, resemnarea in situatia mea nu inseamna renuntarea sua acceptarea a ceea ce am sau sa ma multumesc cu ce am. Nu. 

Ci, ca inca nu e timpul sa se schimbe ceva in viata mea pentru ca nu sunt pregatita sa primesc ceea ce ravnesc. Mai am de lucrat cu multe din conceptiile mele, valorile mele si mentalitatile mele. 

Ce am reusit sa fac in aceasta saptamana? Destule pentru sufletul meu:

Impreuna cu fica mea am reusit sa incropesc un mic coltisor de rai in caminul nostru....
provocarea de octombrie caminul tau

Am reusit sa si citesc un piculet. Mi-am regasit momentele mele de liniste, fotografie, savurarea cafelei in liniste. As putea sa spun ca am reusit sa ma detasez destul de mult de canalele de socializare mai ales in perioada asta!


Ce nu am reusit?
Sa construiesc acel bullet jurnal. Sa ma tin de anumite rutine pe care mi le propusesem. Nu am reusit sa scot copiii in weekend. Resimt oboseala dupa toata saptamana si pur si simplu nu am chef si nu ma simt ok sa ma perind la evenimente si plimbari. Am primit tot felul de invitatii la spectacole de copii, fel de fel de ateliere, efectiv nu mai sunt in stare in weekend sa mai ies din casa.

Saptamana asta una deosebita, in cele din urma... incerc ca urmatoarea saptamana sa fie si mai deosebita si astept instructiunile Irinei de la Dulce Casa.

Seara de seara, nu ratez apusul soarelui.
E un nou obicei pe care l-am introdus in aceasta saptamana si il experimentez. E unic, tine putin dar special pentru mine. Un moment pe care nu l-as da pe nimic. E superb. Ma incarca cu energie, simt ca traiesc!