Cand scrii din suflet si cu sufletul esti mai apreciat de o mie de ori fata de alti scriitori superficiali si doar sa scrie ca asa ar trebui.
Va recomand o scriitoare absolut fabuloasa, desi pe sufletul meu, am descoprit-o datorita lui Camil Petrescu, insa nu am bagat-o in seama prea mult pana nu am citit cartea aceea a Biancai Cernat, ce coincidenta exact ca pe fata mea o cheama... destinul asa a fost sa fie.
Dar nu despre Lucia Demetrius vreau sa scriu in aceasta postare, ci despre ce simt eu, desi nu am citit inca nicio carte scrisa de Luci Demetrius, ci cateva randuri dintr-o brosura, chiar daca e de propaganda comunista, va scriu, a stiut atat de bine sa mascheze sub propaganda ceea ce simtea si voia sa fie implinit, o luptatoare a drepturilor femeilor.
Si, cum scriam locuiesc destul de aproape de parcul care imi place cel mai mult din zona sectorului 3, mirific si ciudat cartier, plin de amintiri, cate zambete am avut in trecut? ce conteaza? conteaza acum momentul prezent.
Ce ciudat se reintoarce viata! Foarte interesant ceea ce ai scris. Si nu cred ca am citit ceva de autoarea prezentata. Ce poze deosebite ai facut!
RăspundețiȘtergereSeara buna si o saptamana usoara, Carmen!
Da, asta ma gandeam si eu sa stii, mai mult de atat locuiesc la acelasi etaj la care am locuit in cartierul copilariei si o parte mare din adolescenta. Alta ciudatenie numarul de apartament este cu 10 mai mare fata de ce de unde am plecat, numarul strazii este acelasi care era in celalat cartier al copilariei, o cifra a blocului este cel unde am locuit o perioada scurta la fostul sot. Parca s-au adunat in adresa asta tot trecutul meu sau asa ceva. Multumesc si weekend placut!
ȘtergereEu ma bucur si iti multumesc ca imparti si cu noi imagini frumoase - am incercat azi sa ma plimb prin Bucuresti pe google earth.. si ce am vazut.... nu prea mi-a placut :))).
RăspundețiȘtergereDar fotografiile pe care le-ai facut tu, in parc, arata o latura frumoasa a orasului.
Pupici cu drag!