Scrie sa te vindeci

 In ultima vreme am citit ca, scrisul e un bun tovaras de drum al sufletului, un mijloc de analiza sau nu, o cale de a te goli de frustrari, neimplinire, tristeti si esecuri.

Viata nu e tocmai cum ar fi trebuit sa fie. Imi doresc sa fie bine dar mereu iese rau. Mereu castiga altul, mereu castiga cel rau. E o zi tulbure pentru mine.

Oamenii manipulatori mereu câștiga.

Când ești slab, sincer și fără ajutor  esti învins.

Trec peste toate scriind despre tristețe ca bucuria sa,și facă loc.

Azi nimeni nu a tipat la mine dar după ce am aflat ca fiica mea a decis sa rămână la tatăl ei ptr ca eu ca mama subt ,,rea, prefacuta și nepăsătoare,, după cum i,a băgat în cap tatal ei am simțit iar acea problema cu plânsul. Insa, fiind în prezenta fiului meu am reușit să ma stăpânesc, chiar dacă în ochii lacrimi ascunse stau la pândă.

Imi e teama de ceva, nu stiu de ce anume.

Cum de reușește un om prin câteva vorbe bine construite sa ma distrugă în halul ăsta?

 

Am fost la consiliera minunata si efectiv la final m-a expediat, azi a fost doar cu fiul meu. Chiar nu pricep ce naiba se intampla. Consilera de la scoala fetii m-a refuzat politicos ca nu e etic profesional sa particip si sa intru in apel video in timpul sedintei de consiliere psihologica.

Ce naiba se intampla? 

 

Ei bine, a trecut si ziua de ieri cu esec cu tot, cu trairi si neptuinte, cu strigat de ajutor si cu multa nepasare in jur. De ce consilieri psihologi nu pun suflet in ceea ce fac? Dar iti taie cu replica ca au experienta de cativa ani buni? E egal cu zero experienta aia daca nu stiu sa identifice strigatul de ajutor unui om.

 

Cum ma simt? As spune ca ma fortez sa zambesc si sa fiu optimista. Vorba aia, ca te bucuri sau plangi tot asa stau lucrurile momentan.

 

Am fost foarte obosita. Azi incep sa-mi revin. Fizic cat de cat. Psihic lupt cu himerele sau pot alege sa le ignor. Incerc sa ma adun si sa imi fac un program de cercetare dar nu reusesc.

Astept luna decembrie sa vad daca articolul va fi validat si tiparit.

Voi mai scrie unul dar daca nu va fi acceptat primul stiu cum voi proceda mai departe, voi face cercetare in ritmul meu si voi aduna tot ce scriu intr-o carte. Adevarul este ca imi e greu sa ma adun si sa ma focusez pe reguli norme de scris articole. Nu am experienta in asa ceva fata de altii. Dar faptul ca in septmebrie l-am cunoscut pe redactorul sef al revistei apoi suntcursanta la unul dintre profesorii univ dela litere si se cunosc e un semn clar ca trebuie sa muncesc serios la cercetare.

Viata personala e praf oricum. Mi-am dat seama ca nu sunt facuta sa fiu sotie, mama sau iubita, la capitolul nu am reusit sa excelez, ci din contra am adunat frustrari, certuri, conflicte puternice si ura permanent alimentata de rautati si reprosuri. Asa ca, o sa inchid anul urmator acest capitol definitiv. 

Am decis sa nu ma mai leg la cap cu nimeni, nu vreau sa mai trec prin ce am trecut, pur si simplu am nevoie de liniste in casa in care traiesc.

Am momente in care vreau sa fiu doar eu cu mine sinimeni in jur. Pur si simplu nu inteleg cum am ajuns in situatia asta sa nu mai suport nicio companie in jur. E trist. Nu stiu ce anume m-a marcat atat de puternic, ce evenimente au avut impact asupra mea de am ajuns sa nu am pe nimeni, nici pretenei, sa nu suport rude, neamuri, prietenii sau amicitii. Pur si simplu nu pricep ce s-a intamplat. Atat de grave sunt lucrurile incat nu am sesizat? Cu de am lasat un om sa ma aduca in halul asta? Ce am facut cu mine de am permis unui om sa ma distruga in halul asta?

Ce as putea face? Daca ma apuc de terapie si dau de una care sa-mi zica ce mi-a zis si consiliera asta de la dgspac mai bine lipsa, mai si costa bani. De reprosuri sunt satula, de critici sunt satula si de pus la zid suficient.

Mereu am incercat sa fac ceva sa schimb lucrurile dar mereu am esuat.