O saptamana tare obositoare, interesanta, grea, curioasa si lunga.
Frigul a fost cel mai mare dusman la job, as zice. Mi-a fost tare frig, drept care am si racit iar. Abia imi trecuse, am avut si o durere intercostala care a trecut cu paduden, altfel nu ceda. Doar singura noapte nu prea ma dormit prea bine.
Am reusit sa mai fac putina cercetare, slaba saptamana asta, la job am avut prea incarcate ziele. Doar adun material si in vacanta de iarna il scriu.
Am trait tot felul de reactii, emotii si sentimente cu privire la povestea asta cu drama sociala in care sunt amestecata. Consilierea a decurs destul de ciudat. A fost un haos in capul meu nu am stiut sa fiu cursiva, saream de la una la alta, in mare sa zicem ca mi-a facut bine discutia pentru ca la proces nu am mai fost asa recalcitranta in vorbire, ba chiar foarte calma si as spne blanda intr-un fel. M-am mirat de atitudinea mea. Dar ma bucur ca asa au stat lucrurile, deci se poate si blandete in vorbire. Am facut ceva progrese.
Ma simt foarte ciudat. Am primit un fel de feedback negativ. Dupa ce povestisem la consiliere ca sunt mereu acuzata ca eu sunt vinovata de drama familiei, ca eu am generat conflictul ca eu sunt vina ptr tot ce se intampla sa primesc exact acelasi lucru ,, ati facut cateva greseli cu fetita...,, in acel moment am simtit un fel de scurtcircuit si nu am putit sa reactionez la cele auzite. Problema e doar la mine nu si la restul, eu sunt aia de vina cu toate. Am plecat extrem de dezamagita de la prima sedinta de consiliere parentala. Imi ajunge tatal copiilor cate mi-a indrugat ai de zile si cum le zice copiilor ca sunt ,,un monument de greseli,,...chiar nu mai aveam nevoie sa mai aud si de la altii... Nu de asta am nevoie acum. Asa nu o sa-mi revin ever never. Daca nu a sesizat ca sunt marcata de tot ce mi-a facut tatal copiilor cu discursurile sale inseamna ca am gresit specialistul. Dar, sa vedem, prima sedinta nu e suficienta.
Ce trebuie sa inteleaga doamna este ca furia asta adunata de ani de zile din cauza vietii pe care am dus-o cu tatal copiilor, restrictii, conditionari si inimidari mi-a afectat serios psihicul. Controlul asta inca asupra mea: unde sunt, de ce nu sunt acasa, am venit... e inadmisibil sa existe si acum in situatia cand de 5 ani nu mai suntem divortati.
Pentru asta ma simt linistita si impacata cu mine. Am facut ce mi-a stat in putere sa fac. Imi doresc ca si fiica mea sa inteleaga ca furia mea din privire a fost generata si indusa de tatal ei de ani de zile. Acum pun stop si incerc sa iau lucrurile cu calm cat pot.
Iar cand mai vine cate unul si altul si zice, pai furia aia trebuie controlata si copiii nu trebuie sa o vada. De acord, dar in situatia cand unul din parinte il controleaza pe celalalt, il intimideaza, il santajeaza emotional...,,nu opresti procesul? staic a iti arat eu tie...,, asa si? frica asta indusa de ani de zile in care nu am putut face nimic din cazau discursurilor lui mi-a stricat efectiv viata.
Legat de lucrurile astea emotionale am primit tot felul de mesaje, sms legat de Black Friday. Am e-mailul invadat de tot felul de bazaconii. Aseara am vrut sa cumpar o carte, dar mare oferta de la 70 la 63 de lei. asta e oferta? Asa ca am renuntat. Asta e.
Intre timp acult in reluare o emisiune, nu stiu daca este pe undeva inregistrata, Voi cauta.
Din cate stiu eu la consilierile astea nu prea ti se spun lucruri gen ati facut o mare greseala.. Adica, poate inteleg eu diferit consilierea psohologica. In fine...
RăspundețiȘtergereCand e vorba de un om abuzat ani de-a randul (si asta nu inseamna doar fizic, abuzul verbal, abuzul axat pe pshic, tot abuz este - iar privirea ta daca s-a schimbat ca urmarea a abuzului, este un semnal ca trebuie sa te vindeci, nu sa fi acuzata - e modul tau de a te apara/ descarca).
Eu nu pot stii ca om din afara (si cred ca nici nu e indicat sa ii judecam pe altii) care e relatia ta cu fiica ta. Eu, ca om, in general vorbind - asta ca sa nu ma refer la un specialist. Pot incerca sa te indrum ca sa vezi ce s-a intamplat in relatie, dar sa iti zic vai ati gresit cu fiica... mi se pare un pic cam nepotrivit. Ce vreau sa spun este ca, daca simti ca nu rezonezi cu persoana respectiva si daca continue sa te judece, mai bine cauta in alta parte. Faci aceste sesiuni sa te vindeci, nu sa te adancesti si mai rau in cercul vicios.
Important pentru tine e sa te impaci cu tine, sa te vindeci - si nu e usor. Eu te sustin, de pe margine, pentru ca stiu ca e nevoie de curaj si ca uneori te lupti cu morile de vant. Cand mai vine si cineva sa iti tranteasca paie peste foc, se activeaza ranile si numai bine nu e. Dar nu te lasa :).
Probabil ca ranile de nedreptate sunt cele mai greu de digerat.
Imbratisari!!
Din pacate, nu pot face nimic in acest sens pentru ca sunt consilierii de la dgaspc solicitati prin tribunal, asa ca... sincer am nevoie de empatie, nu de reprosuri ca sunt extra-saturata. O sa vad data viitoare cand merg. O sa-i explic mai bine sa inteleaga. Daca un specialist in asa ceva in loc sa zica ,,hai sa vedem ce putem face...,, si spui ,,ati facut cateva greseli cu fiica dvs.,, si ca tonul zice ca, face diferenta, ceea nu stiu doamna este ca pe un ton civilizat si mieros mi-a tinut tatal copiilor discursuri emotionale de intimidare, deci...sa m lase cu faza cu tonul pe care ii reprosez unui copil de ce nu m-ai sunat. Putere si sanatate sa avem, trec toate in final. Multumesc pentru sustinere.
RăspundețiȘtergereO saptamana faina.