Nu stiu cum e ziua de luni pentru altii, dar parca ziua de marti e mai rea. Azi am intarziat toti, am pierdut amele metrouri, aglomeratie, pur si simplu parca ieri a fost weekend-ul.
Inceputul de saptamana de multe ori e foarte buna, dar nu stiu ce se intampla pe parcurs ca totul parca se misca cu incetinitorul. Avem impresia ca pornim cu elan, dar de fapt la prima pietricica ne impidicam si stagnam.
Am inceput sa citesc despre esecuri si realizari. Ei bine, treaba e mai complicata, nu e atat de simpla ca in cartile de dezvoltare personala. Una e cititul, alta e simtitul. De cate ori citesc pagini intregi am impresia ca de fapt citesc tot o fictiune. M-am gandit ca poate e o solutie magica si o pot aplica. Da de unde. Totul sta in ceea ce simt eu sic eea ce gandesc. Sigur, imi place sa citesc carti din self help motivationale pentru ca ele ajuta mult la schimbarea starii de bine.
Mi-a placut tare mult indemnul unei doamne la un webinar, de ce sa nu scriu si eu o carte sau mai multe? sincer, nu stiu de ce m-am autosabotat in acesti ani intregi. Menirea mea era sa fiu altceva, nici in cap nu mi-a trecut ca as putea eu sa scriu, o carte nici atat. Ma autosabotez si ma critic.
Dar de unde autocritica? Nu e influentata de criticile si parerile din jur?
Ei bine, sigur ca as vrea pe udneva sa scriu si sa public dupa pensionare.
Oh, da cum suna, sa publici dupa pensionare. Suna prost.
Ma uitam la biografia lui Sadoveanu, cate carti a putut scrie! Va vine sa credeti cat am urat autorul asta in liceu? ma enervau teribil acele carti bagate pe gat la bibliografia suplimentara.
Ei bine, am fost suprinsa si uimita sa descopar ca Sadoveanu nu e doar ce am invatat la scoala acum 30/35 de ani. Am descoperit o biografie impresionanta si nu doar atat, m-a uimit activitatea sa, obiceiurile sale reflectate in albumele de familie foto la care am reusit sa am acces. A avut o viata incredibila. Si mai mult de atat, am descoperit o casa in amzei in care a locuit. In Amzei sau asa ceva, posibil sa ma insel. Am fotografia pe undeva.
Ma enerva teribil sa fac acele lungi comentarii despre romanele lui, nuvele alea istorice. Sincer, nici acum nu le pot citi. Nu inteleg de ce. Va scriu, merita sa aruncati un ochi spre acest personaj care a scris o istorie impresionanta pe langa alti scriitori de seama.
Acum 2 zile unul din cei mai buni, zic si eu, speakeri de la noi din tara a pus pe instagram un citat din Ion Agarbiceanu.
Asadar, morala este ca, putem gasi mentori, modele si in trecutul tarii noastre. Singurul inconvenient este ca, nu ai cum sa-i mai cunosti. De ce mai toti se inspira din cartile vechi. Nimic nu e nou sau ceea este nou la noi este din afara tarii.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu