sâmbătă, 27 noiembrie 2021

Weekend cu soare

 Dupa cateva zile pline de tot felul de trairi si sentimente, dupa lupta cu oboseala si mai ales punerea pe linia de plutire a starii mele de bine, ma simt de parca am dus un altfel de Razboi al independentei de la 1877.
Am descoperit cateva surse interesante. Am descoperit ca imi place sa fiu implicata in educatie, in arta si in scris.
M-am inscris la un webinar. Cred ca viata mea o ia putin pe un drum mai linistit. Si va fi si mai linistit cand va disparea definitiv din viata mea prezenta tatal copiilor. Momentan inca mai suport pana cresc copiii mai mari. Nu stiu de ce un om poate sa aiba atata forta si energie negativa. Pur si simplu, abia reusesc sa-i tolerez prezenta, chiar daca nu e fizic decat ocazional la copii. 

Va fi destul de greu. Nu reusesc sa inteleg de ce am devenit eu mama de copil special. De ce tocmai eu? 
Va fi destul de greu sa inteleg drama asta ciudata.

M-am regasit intr-un fel in multe activitati. Tratamentul contra oboselii cat de cat da roade, dar mai lipseste ceva din schema. Stomacul pare mai ok. Sper sa fiu pe drumul cel bun pentru ca am atatea lucruri de facut, nu neaparat sa umblu brambura pe strazi dupa nu stiu ce cumparaturi sau vizite, chiar si in casa am multe de facut. 

Cred ca m-au daramat psihic atatea constientizari avute in ultima perioada. Am observat ca de cate ori vorbesc de trecut detaliat intru apoi in niste stari ciudate, apatice, stari anxioase. Nu e ok. Si daca vreau sa fac terapie e clar ca iar o voi lua de la capat si nu mai vreau.

Curand se termina si aceasta luna. Intram in luna decembrie. O luna in care va trebui sa ma reorganizez, sa facem curatenie. Cred ca voi profita de aceasta minivacanta cu 1 decembrie si sa fac ceva prin casa. Acum ca am si aspiratorul turbo trebuie sa fac ceva. Sper din suflet sa fac fata urmatoarelor zile ce vor urma.
Maruntisurile merg mai prost fata de cele mari. Imi e dor de o iesire la munte. Dar cu frugul asta nu mai ies deloc. Habar nu am ce voi mai face in luna ce urmeaza, in afara de obicetivele cele mari cus coala copiilor, in rest nu stiu spre ce sa ma indrept pentru ca toata atentia mea se invarte doar in jurul sanatatii. Sanatatea nu m-a lasta in ultimi 16/17 ani sa ma desfasor asa cum trebuie la parametrii normali. 

Poate va fi o rusine, poate nu, dar am luat decizia de a ma inscrie la un program de terapie de anxietate. Copiii au nevoie de un om puternic langa ei pana mai cresc. Am timp dupa aia sa imi fac de cap. Oricum s-au dus lupte destul de mari in acest an si inca se duc. 

Intre timp, am inceput sa practic journaling-ul, nu zilnic, dar la 2 zile sau 3 clar scriu intr-un amarat de caiet. Mi-am propus de Craciun sa-mi fac cadou o agenda mai speciala pentru aceasta activitate si sa o iau mai in serios. 
 
Ce-mi doresc cel mai mult in aceste zile este sa fac curat in casa, sper sa pot reorganiza birourile copiilor si odihna. 
Se apropie si Mos Nicolae si trebuie sa pun tara la cale. Joi dimineata profit sa cumpar ce trebuie. Sa le si ascund strategic. 




2 comentarii:

  1. Chiar daca nu e solutia, prelegerile lui Eckart Tolle m-au facut sa vad multe idei diferit. Poate incerci!

    Un weekkend linistit si spornic!

    RăspundețiȘtergere
  2. Sunt normale acele stari de dupa amintiri. Dupa momentul "amintiri" vine momentul "constientizare" a emotiilor si apoi "vindecarea". E ca la operatie: identifici ce trebuie scos (un neg in cazul nostru), apoi il scoti si astepti sa se vindece locul. Felicitari pentru inscrierea in programul pentru anxietate.

    RăspundețiȘtergere

Jurnalul unei femei simple

   (adus in blogosfera românească de către  Corcodusa ) Astazi, 1 Martie, prima zi din luna si inceputul primaverii, zice lumea din trecut. ...