Jurnalul unei femei simple

Astăzi
Duminică, zi liberă
03.11.2019

Afară

Soare, racoare, aer irespirabil. Se intampla in ultima perioada ca aerul din Bucuresti sa nu mai fie respirabil, ceva ciudat se intampla. Saptamana trecuta a fost prezent acel fenomen numit smog, o ceata ciudată cu un miros execrabil

Ma gandesc:

Ca trebuie sa imi fac un altfel de program, sa fac niste schimbari de atitudine si sa ma ocup putin de infatisarea mea, sa renunt la toate artificiile folosite de a parea frumoasa din povesti, sa fiu cat mai naturala si simplista. 

A fi femeie nu e obligatoriu sa port tocuri sa ma machiez, sa port haine de tot felul cu care sa ies in evidenta. Stiu ca nu e ok dar am intalinit saptamana trecuta o diva (o femeie din trecutul meu) in metrou, era machiata peste masura, tocuri subtiri si inalte, o coafura ciudata, imbracaminte de parca mergea la o parada de moda. De fapt, in metrou vezi tot felul de dive asemenea. 

Refuz sa fiu o diva, dar cand scriu diva nu ma refer la divele vedete artiste sau altceva. Cuvantul diva se refera la un alt inteles. Imi amintesc acum ceva luni cand am comentat pe o pagina de facebook la o alta doamna imbracata intr-o anume rochie. I-am scris un feedback negativ si nu constructiv. 

Incerc sa inteleg ce e neinregula cu mine si nu am reusit sa gasesc raspunsul: de ce urasc sa imbrac nu stiu cum, sa port tocuri, sa ma machiez, sa merg la coafor (asta mai ales), sa imi fac unghiile, sa... etc. 

Cel mai rau este ca, alteia atunci cand i-am spus ca arata ca o paiata asa s-a suparat pe mine si ba chiar nu zic ca am fost si amenintata ca daca mai imi exprim public parerea sa ma dea in judecata pe motiv atac la imaginea ei sau asa ceva, nu imi mai amintesc, insa episodul a fost destul de frustrant si de cosmar.

 Asa ca, sincera sa fiu am renuntat sa mai am prietene cu care sa ma vad, sa am amice bune, ba chiar fug de socializari prea apropiate din teama de a nu rani persoana respectiva, de a nu o jigni sau altceva. Poate ca, de aceea cred ca sunt privita ca o femeie ciudata de catre restul. Ce m-a uimit la aceste femei carora le-am exprimat sincer parerea este placerea cu care mi-au raspuns, gradul de rautate care l-au afisat. Insa, asa mi-am dat seama ca nu pot avea prietene atata timp cat nu le impartasesc opiniile legate de moda, tocuri, machiaj etc. Grea problema de rezolvat. Asa am invatat sa stau departe de socializari.

Uneori mi-e este greu sa nu am pe cineva alaturi, insa din pacate firea mea de a spune omului in fata ce gandesc imi aduce prea multe necazuri.

Ce mai gatesc:

Supa crema de legume,  

Nugget de pui cu cartofi si castraveti murati

Ce mai planuiesc:

Sa fac o vizita la doctor, durerile de spate au revenit, am mari probeme mai ales in primele ore ale diminetii.

Ce ascult:

Ceva emisiuni despre istorie.
Ascult si un post de radio recomandat VibeFM Radio vibefm

Citesc:

Camil Petrescu - ,,Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război,,

Fascinanta carte, insa parerea mea ca nu e pentru liceu ci mai degraba pentru facultate. Gradul de dificultate al limbajului si conţinutului informaţionale în anumite pasaje e destul de greoi.

Un citat de azi:

Momente din zilele ce au trecut:

Am trait stari de dezamagiri, refulari, frustrari, tristeti si mai ales furia asta interioara ca nu sunt si eu femeie normala (daca inseamna sa te machiezi si sa porti rochii si tocuri). Am incercat, insa am simtit ca sunt si devin o alta persoana, parca imi pierdeam identitatea, desi am fost complimentata insa mi-au cazut complimentele ca un bolovan in cap, nu stiu, am impresia ca voiam sa par ceea ce nu sunt. S-au acumulat atatea episoade ciudate de socializare pe tema asta incat nu stiu, parca nu ma mai recunosc. Probabil casnicia, divortul, esecurile in cariera poate sa ma fi adus in starea asta. Mereu incerc sa ma adun, sa incerc sa fiu ca si ca, sa fiu nu stiu cum si nu stiu cum. Dar gata, am spus stop.

M-am decis sa fiu asa cum am simtit mereu sa fiu: simpla si fara artificii, cel putin eu asa le vad. Cred ca de asta mi s-a spus ca sunt o ciudata, nu sunt o femeie normala, etc. o gramada de etichete care nu se mai termina, o presiune care pur si simplu m-a doborat la un moment dat.

Ceea ce imi doresc:

Sa fiu eu, sa imi respect prorpiile mele preferinte, sa fiu cum simt sa fiu, dar in acelasi timp sa nu mai critic pe nimeni din jur, ma refer la femei. Fiecare alege sa fie, poate, sa fie asa cum e. 

Planuri pentru saptamana ce urmeaza:

Ceva ce aman de foarte mult timp sa reiau terapia individualaimpotriva aparitiei depresiei, anxietatii, tristetii, frustrarilor si mai ales ca nu am putut fi ca si ca... pe placul fostul sot. 

Fotografii:

Surse foto:
Pinterest, google image, arhiva personală