sâmbătă, 10 noiembrie 2018

Atmosfera aia...

Nu am reusit niciodata sa inteleg oamenii care adora atmosfera din cluburi, restaurant. Nu stiu de ce nu am putut sa fiu si eu un om ,,normal,,. 
Mai degraba as merge la fotografiat cladiri decat in cluburi de noapte. Unii merg sa danseze altii sa socializeze sau mai eu stiu altceva.
In orice caz, mereu am considerat o pierdere de timp sa stai intr-un loc cu prea multe lumini si fum. Dar multora le place, e un stil de viata al lor. 
Ei bine, eu nu am reusit sa intru in mediul asta, nu ma prinde. Nu-mi plac petrecerile, adunarile, pur si simplu ma deprima, nu le gasesc rostul la unele dintre ele. Sigur, aniversarile sunt prilej de revedere cu cei dragi, dar nu despre asta scriu, astea sunt normale si firesti.

Incerc sa inteleg de ce unii prefera sa-si petreaca timpul atat de artificial?
Nu am reusit sa vad nimic bun in ceea ce se intampla in cluburile de dans. Parca e o scena cu niste actori neplatiti. Un cerc vicios.

Postarea a inceput de la un slogan stupid citit azi pe facebook legat de familie.
Am ajuns in era in care fiecare face cum il taie capul, se gandeste doar la el sa-i fie bine. Sa oferi cam greu, sa astepti sa ti se daruiasca si nu se intampla atunci nu esti bun de nimic ca om.

Multi oameni au ajuns sa prefera singuratatea, sa traiasca viata in alt mod decat cel normal si firesc. Multi fug de relatii, fug de responsabilitati, le cresc nivelul de nepasare.

Ceea ce ma doare pe mine nu este faptul ca unii prefera sa bantuie noaptea cluburile ci falsitatea oamenilor, rautatea si egoismul care tinde sa creasca si mai mult.


De exemplu, ieri pe un grup cineva postase o chestie care ascundea de fapt un sondaj, era o chestie de market dar nu stiu cati si-au dat seama, fireste ca s-a ajuns la comentarii rautacioase si nepotrivite. 
Trebuie sa invatam sa privim si ce se ascunde in spatele multor lozinci si postari gen citate.

Sunt oameni care nu mai iubesc simplitatea si nu mai pot darui din suflet si fara sa astepte ceva la schimb.
Se spune ca atunci cand daruiesti cuiva ceva se intoarce inapoi de la alta persoana in alta perioada de timp.

Si asa este.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Ziua 2, 3,

 Încă avem de mers pana la capătul liniei. Doua zile care aparent seamănă între ele. Acum nu ma mai plâng ca ma lupt cu somnolenta și blegea...