A fost a zi de luni cu lucruri reci si grele.
Am pornit la drum cu Rugaciunea în minte.
Ar fi trebuir să iau un uber, dar mi-am făcut curaj și am îndrăznit să merg cu metroul.
Atentă la oameni, atentă pe stradă să nu cad, să fac câteva fotografii.
Tensiunea mică. Capuccino. O brânzoaică de la Luca. Câteva minute bune la clinică. Am plecat cu speranța că voi rezolva in această luna o mare parte dintre probleme.
Am decis să schimb oncologul, dar nu din motive de nemulțumire, ci din pricina pensionării acestuia.
Am decis sa schimb si dr. ginecolog, să revin la cel care mi-a făcut biopsia acum un an si jumătate.
Am decis să merg si la psihiatru/psiholog sa fac careva ședințe, deși cineva zicea că nu o sa ajute la nimic.
Azi a fost și despre alegeri și decizii importante pentru viața mea.
Sigur, că nu toată lumea scrie despre aceste lucruri, dar corpul luptă cu ceva de ceva vreme și nu îmi dai seama cu ce. Unghiile cresc foarte greu, părul la fel. Am niște semne de care trebuie să țin seama. Pot fi semnale de alarma sau nu. Mă deranjează somnolența, dar în același timp și insomniile. Cine să mai înțeleagă ce se întâmplă?
Am reușit azi să fac câteva fotografii.
Sunt emoții. Lucruri grele și reci.
Mă simt copleșită, dar va trece. Am.reușit azi să imi cumpăr un fel de corset reglabil postoperatoriu și urmraza si unul special pe tru eventrație să o țin stabilă pe cât posibil macar 6 luni sau poate mai.mult. Vom vedea la următorul CT.
Până atunci să vad ce sunt cu celelalte simptome provocate bănuiesc de hormoni.
Lucruri reci într-o zi de luni.






Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu