Printre lacrimi si zambete, pupaceli si imbratisari

Cam asa s-a desfasurat ziua de ieri, prima zi de scoala a fetei mele. Cu mici peripetii, trairi de tot felul dar la final cu zambete, bucurii si chef de joaca prin curtea scolii. Norocul meu este ca deja cunoastea curtea foarte bine de la fratele ei mai mare, insa inauntru a fost mai complicat.
Speram ca nu va fi asa haotica prima zi, sa nu stiu unde e clasa, careul si doamnele. Dupa ameteala de cateva minute am regasit si clasa si doamnele.
A fost o zi obositoare din care am tras ceva invataminte. Probabil pana la anul le uit, sper sa nu...
Nu stiu daca am fost singurul parinte din clasa care nu a luat flori doamnelor. Nu am obiceiul asta si nu stiu de unde a inceput. Nu pentru ca, mi se pare mie stupid, dar sunt niste banii care ii pot folosi pentru copii si nu pentru niste flori care oricum se vor ofili in nici 2 zile. Nici nu m-am jenat ca nu am luat flori. Oricum, nu cred ca a remarcat cineva, doar copii...
Cel mare a zis ca, ce sa dai banii pe flori la niste profesori nesuferiti... daca asa-i percepe el, eu ce sa zic...
Cea mica a zis ca mami la gradinita i-ai luat odata flori lui doamna. I-am luat ca ma tot baraia la cap sa cumpar. Intr-o dimineata am gasit o doamna in varsta si am luat, ieftine frumoase si colorate.
Nu e vorba nici de bun simt, nici de respect si nici de obligatie.
Ca parinte e alegerea ta daca iei sau nu flori pentru la scoala. Eu am ales sa nu iau... la inceput a fost si din motive financiare, iar acum sunt si alte motive.

Sper ca in acest nou an sa avem cat mai putine conflicte si probleme, macarc u cea mica sa fie bine, cu baiatul nici nu mai fac sperante.
Deja ne-am incasat-o dimineata taman de la doamna director, asa ca... asta inseamna un copil cu nevoi speciale, sa incasezi non stop observatii.

Doamne, abia astept sa vina vacanta!