duminică, 29 octombrie 2017

Ceri, dar trebuie sa si dai inapoi

Oricat ai cere ce crezi ca ti se cuvine, trebuie sa intelegi ca trebuie sa dai  ceva inapoi, altfel ceea ce ai cerut ti se va lua.
Asa am patit si eu, am cerut mi s-a dat, dar inapoi nu am dat nimic.
Nu am oferit nimic.
Ce iubirea e aia care asteapta sa dai inapoi.

Cred ca, nu ma voi vindeca niciodata. Inima s-a prabusit in propria lume ireala.
Traiesc mai mult virtual. Cand vine vorba de real, totul se preface in nimic.
Dincolo de acest ecran tacut nu exista nimic. Eu si doar eu nnpentru nimeni (ma refer la viata sentimentala). Cine sa faca ceva pentru mine? Daca nu fac si eu la randul meu? Daca nu ofer si eu ceva?
Iubirea pentru multi e un fel de troc.

Nu am cum sa ma vindec. Oricat am cautat sa ies din din povestea asta nu voi reusi. Propriul vinovat sunt doar eu. Oricat incerc sa gasesc pe cineva sa ma asculte si sa fie al meu.
Unde e?
Cand in lumea asta larga rautatea si prostia e mare cat cerul.
Lumea virtuala e o lume uneori in care nu gasesti decat rebuturi si nebuni. Probabil si eu la fel sunt. Altfel ce as cauta in lumea virtuala?
Atat de rau am decazut de imi caut partener in lumea virtuala.

Unde si cand m-am pierdut?
Unde imi sunt valorile pe care le aveam in urma cu cativa ani?
Unde sunt femeia plina de iubire si entuziasm?
Cine le-a calcat si cum in picioare?

Oricat ma vait eu in postari, nimic nu se schimba si nu se va schimba.
Oricat as umbla eu in lumea asta larga dupa iubire, nu ma aleg decat cu dezamagiri, prostie si tristete.

Ai grija ce-i ceri lui Dumnezeu, iti va da, dar daca nu dai si tu ceva inapoi in schimb, asa cum ti+a dat asa iti va si lua.
Anul viitor va fi anul visurilor...cel mai de seama va fi zbor cu avionul spre alte zari!

Ce pacat ca nu am cu cine sa impart toate astea. Voi fi singura mereu.



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Ziua 2, 3,

 Încă avem de mers pana la capătul liniei. Doua zile care aparent seamănă între ele. Acum nu ma mai plâng ca ma lupt cu somnolenta și blegea...