Lucruri reci

 A fost a zi de luni cu lucruri reci si grele. 

Am pornit la drum cu Rugaciunea în minte.

Ar fi trebuir să iau un uber, dar mi-am făcut curaj și am îndrăznit să merg cu metroul. 

Atentă la oameni, atentă pe stradă să nu cad, să fac câteva fotografii.

Tensiunea mică. Capuccino. O brânzoaică de la Luca. Câteva minute bune la clinică. Am plecat cu speranța că voi rezolva in această luna o mare parte dintre probleme.

Am decis să schimb oncologul, dar nu din motive de nemulțumire, ci din pricina pensionării acestuia. 

Am decis sa schimb si dr. ginecolog, să revin la cel care mi-a făcut biopsia acum un an si jumătate.

Am decis să merg si la psihiatru/psiholog sa fac careva ședințe, deși cineva zicea că nu o sa ajute la nimic.

Azi a fost și despre alegeri și decizii importante pentru viața mea.

Sigur, că nu toată lumea scrie despre aceste lucruri, dar corpul luptă cu ceva de ceva vreme și nu îmi dai seama cu ce. Unghiile cresc foarte greu, părul la fel. Am niște semne de care trebuie să țin seama. Pot fi semnale de alarma sau nu. Mă deranjează somnolența, dar în același timp și insomniile. Cine să mai înțeleagă ce se întâmplă?

Am reușit azi să fac câteva fotografii. 

Sunt emoții. Lucruri grele și reci.

Mă simt copleșită, dar va trece. Am.reușit azi să imi cumpăr un fel de corset reglabil postoperatoriu și urmraza si unul special pe tru eventrație să o țin stabilă pe cât posibil macar 6 luni sau poate mai.mult. Vom vedea la următorul CT. 

Până atunci să vad ce sunt cu celelalte simptome provocate bănuiesc de hormoni.

Lucruri reci într-o zi de luni.

Jurnalul unei femei simple (1/2026)

     

(adus in blogosfera românească de către Corcodusa)

Astăzi,

Prima zi din luna februarie.

Afară

Vânt puternic. Ger. Soarele ascuns. Nori. Avem temperaturi de minus 3/7 grade. Încă e iarnă serioasă. Ieri a nins, a plouat, azi vom vedea. 

Mă gândesc

Cum să mă menajez pe cât posibil și să nu am probleme după ce încerc să-mi reiau munca. Va fi o mare provocare pentru mine.

Simt că...

Lucrurile vor merge spre bine cu condiția să mă menajez pe cât posibil. 

Sunt recunoscătoare:

Pentru că pot scrie, că am putut merge cu metroul vineri și nu am mai apelat la uber. Am putut face și fotografii din mers, puține din cauza ploii și a frigului. 

Gătesc:

Dovlecei cu morcovi. Supă. Cartofi natur cu oua fierte. Cam asta e meniul meu, alături iaurturi, kefir, miere, portocolare, mere și avocado. Mai puțin carne, aproape deloc. 

Citesc:

 Răsfoiesc Șerban Cioculescu - Dialoguri literare un dialog între două personaje despre întmplări reale din perioada interbelică și postbelică. 

Am încercat să citesc Valurile - Virginia Wolf. O recomand. E ca o nostalgie a verilor de vacanță la țară.

Vizionez:

Paul Olteanu a fost invitat si la Starea Nației - la Teatrul Nației din Ploiești la care mi-aș dori să ajung anul acesta. Doar că, nu se pot vedea decât dacă sunt membru în comunitate. Youtube m-a sabotat acum câteva zile șin u am putut accesa nimic până nu am oprit abonamentele plătite lunar. Noroc că Dragoș Pătraru a prevăzut asta și a dat drumul la un site platformă unde probabil o să mut abonamentul acolo.

Ascult:

Sper:

Să pot trece cu bine următoarea săptămână: am două drumuri importante de făcut - de când a ajuns ca mersul la clinici să fie important? e trist pentru mine asta, dar în același timp pare că nu mai trăiesc cu capul în nori și îmi văd de sănătate.  

Motivaționale:

Planuri:

 - aș vrea să ajung dacă e posibil și la job înainte de a reveni să văd ce și cum e pe acolo, începe în sfârșit numărătoarea inversă;

- să mă organizez cumva pentru job: un fel de băgăjel și ce am nevoie, va fi dificil pentru că nu am voie să car mai mult de 2 /3 kg; 

- să mă organizez și cu somnul că e haotic, adorm greu seara, dimineața mă apucă 9 în pat și sunt capie uneori ziua întreagă, stările de la o zi la alta sunt diferite;

- am început să lucrez și la articolul pentru revista bibliotecii, dar merge destul de greu, probabil la muncă îl voi finaliza pentru că îmi lipsesc materiale necesare.

- luna asta dacă se încălzește să ies mai des din casă la soare, vom vedea.

Imi doresc:

Să găsesc o soluție pentru stările astea ciudate pe care nu le înțeleg. Mai degrabă mersul la Biserică ar fi indicat, nu am reusit deloc să stau cum trebuie la o slujbă, iar când am ajuns nu am putut sta cum trebuie din diverse motive.  

Vizionez:

Spring Fever - un serial pe Prime TV. Cafea și iaurt. 

Fotografii:

Încercările Domnului din Luna Ianuarie

 Mă întreb dacă prin ceea ce trec e iar o încercare de la Dumnezeu, aș vrea să cred ca e ultima, dar nu-mi doresc decât să pot merge mai departe la muncă și să nu mă trezesc că voi fi nevoită sa ies la pensie pe caz de boala. Lucrul acest mă îngrozește pe de o parte, dar pe da altă parte nu e chiar așa grav. 

Sper din tot sufletul meu să rezolv și problema cu burtica. O iau cum o va da Dumnezeu. Nu ar trebui să-mi fac griji cu nimic, dacă Dumnezeu și Maica Domnului este cu mine și mă ajută voi trece cu bine și acest hop.

Încerc să nu mă mai stresez, să nu mai fac efort fizic și să fiu bine până rezolv situația. Sunt câteva zile în care trebuie să-mi ocup timpul cu alte lucruri. Să mă detașez. 

Am reușit să mai vad un film cap coadă pe Primetv. Mă mai uit la episod cu Seinfield. Încerc să mai fac câte ceva în casă, dar mai încet. 

 A trecut ceva timp de când am început această postare. Între timp am primit și răspunsul la problema cu burtica: e eventratie/hernie de 8 mm care încă nu se poate opera. Așa că, momentan trebuie să mă feresc de efort fizica prelungit și cărat, ridicat plus purtat un brâu când ies din casă si când fac treburi casnice ușoare. Să vedem ce mai rezolv în luna februarie, căci în martie încerc să reiau serviciul.

Nu mă simt prea ok după ziua de ieri, dar încerc să le iau așa cum au venit și să respect pe cât posibil situația în sine. Nu știu dacă va fi nevoie de operație sau nu, daca stagnează am scăpat, totul este să nu avanseze. Până atunci să încerc să mă detașez.

Ianuarie a fost o lună oarecum dificilă pentru mine. 

Sper ca februarie să fie mai blând și liniștit. 

Zâmbind vieții

 O sursă de inspirație sau un moment de stare de bine mi-am creat-o ascultând acest interviu. Cumva am rezonat cu multe lucruri spuse in acest interviu. 

M-a scos puțin din starea de anxietate în care am picat de câteva săptămâni.

Cred că, dimineața îmi voi face un obicei să ascult ceva de genul acesta pentru că măa ajută enorm. Azi după ascultarea acestui interviu pur și simplu am reușit nu doar să mă dau jos din pat și să fac câte ceva princ asă, dar și să ies o jumătate de ora la soare.

Am prins și Luna.. și între timp am prins conferința care se difuzează în direct și pe Youtube:

Mai mult istorie, dar nu asta e ideea. Am amintiri frumoase legat de acel loc. În urmă cu 3 ani am participat ca auditoriu la o conferință acolo ca reprezentant al instituției în care lucrez. A fost un moment istoric și magic pentru mine. 

Un alt moment frumos si eficient pentru ridicarea moralului a fost fotografiatul. Ziua e împărțită. Urmează și un film bun: Pasiune pe gheață - serial pe Netflix. 

Luna: 28 ianuarie 2026.

Miercurea fără cuvinte / zâmbete pisicești

 Happy Wordless Wednesday! ☺

LET'S GET WORDLESS! Curaj, înscrie-te! 

☺ Vei cunoaste o multime de bloggeri ce au pasiunea fotografiatului. Nu exista teme pentru fotografii, nu exista obstacole. .În rest, orice este permis. Singura regula este ca articolul pe care-l înscrii în tabelul "Miercurea fără cuvinte"  să nu contina text scris.

 lnik: vis-si-realitate   
 Alatura-te noua în clubul MfC☺

Rânduri din gânduri

Sunt zile în care depresia e la ea acasă, dar ieri am scos-o din zona eid e confort și am mers de mână prin parc unde mă aștepta un frumos spectacol. Este încă frig, încă soarele stă ascuns, daar dupa 3 zile de stat în casă am zis: hai, la aer câteva minute, măcar pe lângă bloc câțiva pași și... iată plimbarea care a învins atacul de panică și depresia care mă bântuie de ceva timp:

Parcul IORE partea din spatele mall-ului. 

Au fost cele mai minunate momente din acest weekend. 

Prima oară când am văzut acest lac aproape înghețat și mai ales l-am și fotografiat.

Am reușit să fac și un mic filmuleț:

Acesta este spectacolul care mă aștepta de atată vreme.

Frigul nu mă ajută foarte mult, stările de insomnie îmi strică ziua de cele mai multe ori. Mă trezesc târziu, buimacă aproape toată ziua. Încă nu am ajuns la Dr. oncolog să vedem dacă îmi dă substituție hormonală sau ceva de somn. Melatonina nu stiu dacă am voie să iau așa de capul meu. Nu îmi place haosul ăsta instalat cu stările de la menopauză instalate.

În schimb am reușit să mai scriu un text, tot la aceeași revistă Literatura de Azi:

https://www.literaturadeazi.ro/ssr/umbre

Luna ianuarie pentru mulți dintre noi e greu de dus din multe puncte de vedere. Și eu încerc să mă țin tare cu multe lucruri, altfel nu se poate. 

Stările noastre de-a lungul unei zile sau săptămâni.