Sunt zile în care depresia e la ea acasă, dar ieri am scos-o din zona eid e confort și am mers de mână prin parc unde mă aștepta un frumos spectacol. Este încă frig, încă soarele stă ascuns, daar dupa 3 zile de stat în casă am zis: hai, la aer câteva minute, măcar pe lângă bloc câțiva pași și... iată plimbarea care a învins atacul de panică și depresia care mă bântuie de ceva timp:
Parcul IORE partea din spatele mall-ului.
.jpeg)
.jpeg)
.jpeg)
.jpeg)
.jpeg)
.jpeg)
.jpeg)
.jpeg)
.jpeg)
.jpeg)
.jpeg)
.jpeg)
.jpeg)
.jpeg)
.jpeg)
.jpeg)
.jpeg)
.jpeg)
.jpeg)
.jpeg)
.jpeg)
.jpeg)
.jpeg)
.jpeg)
.jpeg)
.jpeg)
.jpeg)
.jpeg)
.jpeg)
.jpeg)
.jpeg)
.jpeg)
.jpeg)
.jpeg)
.jpeg)
.jpeg)
.jpeg)
.jpeg)
Au fost cele mai minunate momente din acest weekend.
Prima oară când am văzut acest lac aproape înghețat și mai ales l-am și fotografiat.
Am reușit să fac și un mic filmuleț:
Acesta este spectacolul care mă aștepta de atată vreme.
Frigul nu mă ajută foarte mult, stările de insomnie îmi strică ziua de cele mai multe ori. Mă trezesc târziu, buimacă aproape toată ziua. Încă nu am ajuns la Dr. oncolog să vedem dacă îmi dă substituție hormonală sau ceva de somn. Melatonina nu stiu dacă am voie să iau așa de capul meu. Nu îmi place haosul ăsta instalat cu stările de la menopauză instalate.
În schimb am reușit să mai scriu un text, tot la aceeași revistă Literatura de Azi:
Luna ianuarie pentru mulți dintre noi e greu de dus din multe puncte de vedere. Și eu încerc să mă țin tare cu multe lucruri, altfel nu se poate.
Stările noastre de-a lungul unei zile sau săptămâni.
.jpeg)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu