Jurnalul de suflet la utima sa postare in acest an.
Cum stiu sigur ca nu voi mai scrie cine stie ce pe blog m-am gandit sa schimb putin tipul de Jurnal in aceasta ultima postare. De regula, foloseam un sablon luat de la altii bloggeri sau formate de pe unde apucam. Asa ca, azi m-am gandit sa fie altfel.
A fost un an dificil pentru mine, nu neaparat emotional, acolo lucrurile au decurs cat de cat spre bine, ci maia les fizic, m-am confruntat cu multe probleme de santatate parca din ce in ce mai acute, unele dipsar dar apar altele. Iti rezolvi una dar apare alta de parca nu se mai termina.
Cu greu am reusit sa scriu acele texte pentru reviste. E o mica reusita dar simt ca nu e de mine, nu stiu de ce simt chestia asta. Imi place sa scriu, sa fac cercetare, sa mai caut una alta, dar cand vine vorba sa ma apuc sa construiesc un articol acolo lucrurile nu mai merg cum trebuie.
Mi-am cumparat destule carti, am reusit sa-mi refac inapoi biblioteca cat de cat si chiar arata mai bine acum in corpul cumparat anul urmator sper sa mai cumpar inca un corp de biblioteca.
Se spune ca nu ai nevoie de foarte multe lucruri, insa cand ai carti au nevoie si de un loc al lor frumos aranjate, e nevoie de ceva lucruri strict necesare in locul unde locuiesti si dormi. Traiesti sub un acoperis si ai nevoie nu exagerat de anumite obiecte. Eu am incercat sa elimin cat mai multe si sa nu pic iar in capcana pastreaza ca nu stii cand ai nevoie sau ar trebui si una de rezerva...si asa mai departe. Cel mai greu de facut triere este la hartii, acolo e dezastru foi si foite. Inca nu am reusit sa triez tot ce am avut in celelalte case de unde am stat, inca am gramezi desi am trecut de cateva ori asa prin ele. Inca sunt multe, prea multe si cate am aruncat si tot multe sunt.
Fotografii am facut insa nu atat de multe ca anul trecut sau cu 2 ani in urma, mai putine fata de anii anteriori si asta nu e ok. Nu mai am rezistenta sau nu am avut suficienta rezistenta in acest an in care am facut schimbari jradicale in viata mea.
Am reusit sa imi printez calendarul lunii ianuarie, l-am si completat partial. Ma pregatesc pentru un ianuarie plin. Clar zilele de odihna sunt binemeritate!
Am constatat că oamenii pe care ii vreau aproape și ii admiram sunt mult prea ocupați cu propria lor viață că sa deranjeze sa scrie un mesaj de sărbători. Mult prea ocupați de propria lor cariera și ce au în viata lor privată. În final, mi,am dat seama că nu însemn ceva pentru cineva din cei pe care-i cunosc în viata reala și cu care lucrez. Pot sa scriu ca sunt dezamăgită. Dar trece. Invat sa nu mai ma preocup de nimeni. Stiu ca, va fi nevoie sa fac niște schimbări și pe plan emoțional. M,am gândit ca voi fi apreciată și băgată în seama dar m,am înșelat pentru ca mulți sunt atat de limităti în gandire încât ma uimește mai ales fiind vorba despre oamenii cu carte. Putini oameni sunt cu si de caracter.
Anul următor voi incerca sa iau exemplu celor din jurul meu: preocupați de propria persoana.
Am văzut multe lucruri în acest an. Nu ma bucur ca se termină pentru ca sunt zilele vieții mele și timpul câte trece.
Nu m-am gandit inca la prea multe planuri si la multe chestii de genul as vrea sa.... inca mai procesez anumite intamplari al acestui an.
Oricum am invatat o lectie: fiecare isi vede de drama lui si doar a lui.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu