E vineri, dar totusi atat de lunga imi pare aceasta saptamana si destul de grea, intr-un fel sau altul. Poate si din cauza timpului ploios. Dupa plimbarea scurta de ieri, mi-am aliniat puting gandurile dar nu am dormit prea bine si asta ma tine in loc la capitolul productivitate.
Dupa job nu imi place sa ma mai grabesc acasa, nu-mi place sa mai ,,fug,, cum era candva, imi place sa nu mai fiu un robot, suficient, ani de zile am fost asemenea unui robot. Daca ar fi sa aleg intr,o casnicie si a a fi ca acum, as alege a fi ca acum. Nu e de mine zona asta a familiei, mi-a trebui mult sa imi dau seama ca am facut o greseala uriasa, nu e vb de ghinion sau omul nepotrivit, pur si simplu sunt oamenii care se nasc a fi ce sunt, a fi ce devin sau a se alinia cliseelor din societate.
Sunt bine si ma bucur ca am reusit sa vad cum stau lucrurile in realitate. Pana la urma alegerile ne definesc. Doar ca aceste alegeri sa nu fie facute si impuse de altii. As cum am facut eu ani de zile, prost si cu frica.
Aseara m-a intrebat cineva de ce nu scriu despre un contemporan? daca m-ar fi atras vreunul, sigur nu l-as fi ales pe Camil Petrescu si nu interbelicul. Ce sa aleg din contemporani? Nici nu am pe cine. Sigur ar fi cateva nume dar nu stiu, nu simt eu asa o chemare catre scrierile unora sau altora. In ultimii doi ani am inceput sa citesc din ce in ce mai mult tot felul de scrieri. Am abandonat sfera dezvoltarii personale pentru ca mi s-a parut o pierdere de timp, nu am realizat nimic si nu m-a ajutat cu nimic. In final, pana nu lucrez doar tu cu tine si atat si nu la indicatiile altora nu se intampla nimic. Lucurile stagneaza.
Daca tot scriu despre tot felul de scrieri, ieri am descoperit aceasta carte. Ce caut eu in literatura habar nu am. Ma redresez pe drum.
Aseara am ascultat jumatate din poadcast de la omiedesemne. Nu stiu de ce nu imi amintesc deloc de numele invitatului dar cu sigurata in anii 2000 ne-am interesectat cel putin o data la vreo conferinta publica comunicare de presa sau asa ceva. Ce pacat ca nu aveam mintea de acum atunci, cate relatii imi puteam face, dar cu un fost sot care a avut grija sa nu cumva sa am prieteni de niciun fel, fireste nici nu ma mir acum de ce nu am cunostinte, cum terminam orele de munca trebuia glont sa merg acasa. Ce ani oribili am trait, abia acum realizez ce am putut accepta fara sa realizez in ce rahat eram. Ce am acum sunt datorita studiilor facute in 2018, dar nici acestia apropiati. Ce e doar trist, in toate este ca, anii aceia nu ii mai pot recupera, asa ca lamentarile mele sunt inutile. Nu pot acuza pe nimeni decat pe mine si atat pentru ca aveam curaj sa vorbesc sa nu accept conditii si impuneri, nu pricep cum am putut ceda asemeni discursuri de manipulate si impuneri, dar mai ale conditionari.
Saptamana viitoare iar sunt obligata sa merg la consiliere parentala, iar un timp irosit si sa ma inarmez cu nervi si rabdare. Va scriu sincer ca nu imi plac consilierii, psihologii si terapeutii, efectiv trei sferturi parca sunt pe alta planeta. Am o mica exceptie consiliera baiatului de la scoala, exceptionala doamna dar cu mare experienta si lucreaza cu sufletul nu cu hartiile. Nu lucreaza din carti...,,eu am avut zeci de cazu Doamna...,, imi amintesc de la a doua sau prima sedinta de conliere. Greu, prea greu pentru mine. Sedintele de consiliere pentru mine mai mult imi alimenteaza starea de nervi.
Sper sa va placa si sa aveti rabdare sa audiati:
Sa speram ca avem un weekend minunat si cu pace in suflet.
Problema este ca multi oameni nu fac ceea ce ar trebui ei sa faca ci ceea ce li se spune sa faca (pentru ca bani, pentru ca titlu, pentru ca diploma etc). Sunt si oameni care pun suflet in ceea ce fac, care gasesc calea de a echilibra cumva un serviciu pe care poate nu si l-au dorit sau pentru care nu au avut chemare, dar la care chiar isi dau silinta ca mancar sa nu faca rau, daca nu stiu cum sa faca bine.. nu zic. Dar foarte multa lume, are si senzatia ca acea diploma si cateva generalitati, ii si transforma in cunoscatori si practic cad si ei in capcana si ii trag si pe altii (ceea ce e si mai grav).
RăspundețiȘtergereCa o observatie, nu sfat... incearca sa iei consilierea ca pe o experienta din care sa poti invata. Deci nu ca pe o consiliere, atata timp cat simti ca nu isi atinge scopul si ti se impun niste lucruri doar pentru ca asa vor alti. Incearca sa te raportezi la ea ca observator, sti?.. Si vezi ce poti invata din ea (chiar daca asta implica lucruri pe care sa nu le faci, tot invatare este.. pana la urma). Sunt curioasa ce vei descoperi (din orice putem invata: ce stiu eu, ca exemplu, putem invata ca nu e ok sa crezi ca stii totul si sa te grabesti sa pui stampile si sa il judeci pe altul... cam asta am inteles eu din ce ai povestit despre cum se desfasoara consilierea cealalta). Atata timp cat te detasezi de persoana pe care o proiecteaza asupra ta, poate deveni interesant sa vezi ce crede celealalt. Nu e simplu sa te detasezi de ceva cand cineva te acuza direct, ca intervine partea cu nedreptatea (si tu ai avut parte de destula) dar... cred ca esti puternica si vei reusi. Mi-as dori sa nu te afecteze! Sa te ajute sa devi si mai puternica, sa depasesti momentul in care te afecteaza (e fix ce imi doresc si mie si tuturor oamenilor).
Pupici!! Si spor la a gasi, prin lecturile tale, lucruri interesante si utile :)!