E o noua saptamana, o noua saptamana de rutine aproape identice cu alte provocari si cu multe intrebari fara raspuns.
Salut noua saptamana si aceasta dimineata linistita.
Mereu am vrut sa creez ceva al meu, ceva autentic. Ma straduiesc sa fac ce pot.
Am inceput sa citesc! E mare lucru pentru mine.
Dupa atatea zile de izolare in sfarsit catadicsesc sa deschid o carte.
Adevarul este ca, am atatea de facut pe parcurusl unei zile cu doi copii in timpul saptamanii incat doar la citit nu-mi sta capul.
E luni.
Rutina de dimineata e cam asa:
Mic dejun/ cafea/ cateva minute pe telefon sa vad noutatile, mesajele de tot felul/ordine pe birouri/pregatit ce e ptr scoala copiilor/pun si o masina cu rufe la mers daca nu e sarbatoare mare sau duminica/citesc/ deschid calculatorul bantui un pic ce apuc/scriu cate ceva daca am incpiratie....si cam gata dimineata mea.
Insa, pe langa maruntisuri nu uit zilnic sa ma uit la filmulete youtube
Pentru azi:
Va mentionez ca nu am de-a face cu opera de niciun fel. Muzeul si povestea celui care a fost George Enescu am descoperit-o prin intermediul fotografiatului caselor si arhitecturii. Nu ai cum sa nu afli cate ceva si despre casa sau functionalitatea cladirii repsective. Enescu a avut o poveste, o drama pentru mine. Palatul Cantacuzino adaposteste un Muzeu care merita din partea mea toate aprecierile si tot respectul celor care se ocupa si acum de intretienrea lui. L-am fotografiat de afara, pe 29 februarie, pana sa intram in perioada de izolare. Ce ironie, nu?
Stiam de Muzeu, doar ca nu stiam exact unde se afla... daca nu merg sa vad cu ochii mei, ca sa scriu asa.
Crede in tine!
O vizita si la o biblioteca
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu