Fiecare dintre noi in primii ani de scoala cautam un model de urmat mai mult sau mai putin cu conotatii pozitive sau nu.
Fiecare asteptam de la acel model si mai mult si mai mult.
Modelul e ca o busola fara de care nu putem porni la drum in viata.
Fiecare avem nevoie de un model. Sigur ca nu in parintii il vom gasi.
Un profesor de regula e primul nostru model.
Tu cui i-ai scrie o scrisoare de multumire pentru ceea ce ai reusit sa realizezi pana azi?
Eu i-as scrie o scrisoare unei profesoare din scoala generala care mi-a dat aripi mai mari decat am putut duce. Aripi cu care am reusit sa zbor uneori la inaltimi interzise. Inaltimi periculoase.
I-am pierdut urma. M-am ratacit. M-am regasit in final in facultate unde nu am gasit niciun model de urmat in niciun profesor. La master am gasit mai multe modele decat pot duce. Asadar, aveti grija ce modele va alegeti. Este posibil sa nu puteti duce la final ce gasiti.
Daca m-ar intreba cineva acum cine e modelul tau la Master nu as putea sa-i raspund.
Asteptarile mele au fost pe masura. Acum eu sa fiu pe masura asteptarilor gasite.
Cine, ce, cum, unde, de ce?
Intrebari cu care sa incepeti cautarile.
sâmbătă, 4 noiembrie 2017
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Frig si cafea
Frigul ne ține în casă, la Biserică nu m-am dus nici în această Duminică, ma chinuie frigul, nu îmi place să ies pe frig, nici la cumpărătu...
-
LET'S GET WORDLESS! Curaj, înscrie-te! ☺ Vei cunoaste o multime de bloggeri ce au pasiunea fotografiatului. Nu exista teme pentru fot...
-
Am ales pentru acest an ca o consecință la ce am trăit în anul anterior cuvântul: CREDINȚĂ Cuvânt care are nevoie de multă putere și cura...
-
O zi de sărbătoare în care învăț să mă bucur. Azi se mănâncă pește! Am macrou. Aș face și o mămăliguță lângă. Deși, nu voi face identic, da...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu