Incerc sa redevin cumva o persoana altfel. Incerc sa ma detasez de un trecut si o persoana pentru care reprezint un Bau Bau. Ma straduiesc sa gasesc o cale de-mi suprima furia. Ma lupt cu frustrarea si neimplinirea sufleteasca de mai bine de jumatate de an.
Credeam ca va fi simplu si voi reusi sa calc in picioare un trecut plin de rautati si tristeti.
Dar nu reusesc. In ochii lui ma victimizez si ma frustrez. E incredibil cat de bine s-a prefacut in acesti ani si ce bine si-a jucat rolul de sot (ex) neglijat si neimplinit.
Barbatii, multi dintre ei sunt niste ipocriti si prefacuti. Rar ii faci pe unii sa se transforme in oameni dintr-o bucata, in oameni care sa spuna lucrurilor pe nume. Oameni care sa nu te abureasca si sa te joace pe degete asa cum a facut si fostul meu sot care in final a reusit sa recunoasca (sub presiunile mele) ca nu am fost deloc ce isi dorea de la viata.
Am pierdut ani de zile langa un om care nu ma mai iubea de niciun fel. Cu un om care se bate cu pumnii in piept acum ca el a facut si a dres iar eu am fost si am facut si am fugit etc.
Mereu imi vor rasuna cuvintele lui pe post de scut de aparare.
Cum ma jigneste fara incetare daca ii jignesc femeie cu care si-a refacut viata si care e ingerul vietii sale... Inger ce poate oricand sa se transforme in demon.
Ce om poti fii sa traumatizezi pe viata un om si apoi sa te transformi intr-un om dintr-o bucata. Dupa ce il calci in picioare si il joci dupa bunul plac?
Ce om poti sa fii cand femeii care ţi-a stat alaturi in cele mai grele momente ale vieţii o calci in picioare si o tii sub amenintari si santaje?
Iar cand incearca sa-si refaca viata o pui la zid ca pe un tradator? Asta dupa ce tu tradezi primul.
Si, acum imi amintesc clar, in urma cu mai bine 14 ani, cand intr-o dimineata in bucataria din casa mamei lui ma santaja ca daca il insel ma trimite pachet la tata inapoi in cartierul ala urat. Cum eu trebuia sa vin direct acasa de la munca si nu ma opream deloc sa ma uit la vitrine caci altfel imi ieseau vorbe de genul
ai fost cu vreunul?
Am fost si sunt judecata dupa trecut, dupa faptul ca nu m-am maritat cu el virgina.
In ochii unui barbat, cand ajungi sa devii o femeie de nimic, un fel de bau bau, ala nu mai e barbat, nu-l mai numesti barbat.
Se numeste el barbat care iti indruga doar rautati si santaje?
Care te acuza ani de zile de lucruri care nici nu visai sa le faci?
In fina, imi pun o intrebare? De ce oamenii buni merita astfel de oameni in jur?
De ce femeia trebuie sa fie pe post de sclava a barbatului?
MAI SUNTEM IN EVUL MEDIU SI EU NU STIU?
De ce o femeie trebuie sa stea nonstop la picioarele barbatului, sa se lase pe ea si sa faca doar ce vrea el... si cand inceteaza sa faca asta devine bau bau, devine o mizerie de femeie, devine o curva, devina o vagaboanda, devina o nenorocita, devine o proasta, devina o tampita.... iata toate jignirile primite de la fostul sot.
Am scris aceasta postare pentru ca sa nu cumva sa mai indraznesc sa am pretentii de la viata anterioara!
Sa-mi amintesc ce fel de om sunt si cu ce fel de oameni am avut de-a face.
Sa-mi aminteasca ce sot muncitor am avut si cate a facut pentru mine iar eu ca un om de mizerie l-am neglijat, nu am facut sex de cate ori a vrut, ca am fost prea obosita, ca noaptea ma trezea fata de 5 ori si trebuia sa fiu fresh, ca am facut al doilea copil ca sa-l leg de mine si mai mult ca nu poate sa divorteze (uiteca, in final a putut divorta), ca nu il luam in brate de cate ori voia, ca ii intoarceam spatele.... tu, ziua ma jignesti si seara ai pretentii.
In ziua cand am aflat ca m-a inselat totul s-a terminat. Nu am putut sa trec, am incercat sa-mi refac viata dar si acela a fost la fel ca el, cu aceleasi rautati... cine te'a pus sa faci doi copii? de ce ai mai stat cu el daca l-ai vazut ca e asa? de ce asa si pe dincolo....
Singurul lucru pe care mi-l doresc este sa am sanatate si putere de munca.
Sper intr-o zi sa am casa mea platita din munca mea si sa nu mai stau in casa fostului sot sub amenintarea caruia stau zilnic, sub santajul ca imi ia copii daca nu fac cum spune el si ce vrea el. Ca am mult tupeu si gura mare, ca nu e treaba mea ca isi duce femeie vietii lui sa stea la aceeasi masa unde am stat eu mai bine de 20 de ani... si ma opresc... pentru ca, nu-i asa? eu sunt Bau Bau pentru el.
Si mai imi doresc enorm sa intalnesc si eu un barbat dintr-o bucata, un om care sa stie sa apare o femeie cand are nevoie, sa stea acasa cu familia in weekend si nu numai, un om care sa ma accepte asa cum sunt eu, cu bune cu rele, cu doi copii si cu trecutul asa cum a fost el. Un barbat care sa nu imi spuna dupa 20 de ani si ceva ca eu sunt un Bau Bau pentru el, o femeie de mizerie, o femeie care a fugit, o femeie care cica s-a dus dupa barbati (si eu nu stiam), un barbat ca sa stie cu adevarat sa respecte o femeie si sa nu o jigneasca si vina cu scuze si pretexte de tot felul pentru a se da el cel mai cuminte de pe planeta.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Ziua 2, 3,
Încă avem de mers pana la capătul liniei. Doua zile care aparent seamănă între ele. Acum nu ma mai plâng ca ma lupt cu somnolenta și blegea...
-
(adus in blogosfera românească de către Corcodusa ) Astazi, 1 Martie, prima zi din luna si inceputul primaverii, zice lumea din trecut. ...
-
Au trecut vreo 2 ani de la ultimul targ de carte la care am fost. Sigur, mi-a ramas in minte remarca facuta de o fosta colega de serviciu i...
-
Cand un verdict medical iti da peste cap existenta... Probabil ca nu ar fi trebuit sa scriu despre acest subiect, dar cand acesta dev...
Oooffff! Mi-e greu sa citesc astfel de randuri...
RăspundețiȘtergere