Opinii personale

Mi-am inceput dimineata cu gandul la ce pareri s-au scris despre SMP. Din pacate, nu am reusit sa aflu prea multe. Doar faptul ca evenimentul in sine s-a dezvoltat, a evoluat si mai mult de atat, oameni care mai deunazi spuneau ca nu participa au participat.
Eh, unele lucruri se schimba si noi cu ele.

Imi place lumea blogurilor, dar nu m-am prins deloc cum sta treaba cu brand-ul, burnout, sponsorii, host, nisa.... termeni cu care nu operez si ma depasesc inca...
Am aflat doar ca orice inceput e greu si daca nu investesc nu produc. Sigur, nu as vrea sa cred ca blogul, scrisul devin produse, comert. Nu as vrea sa transform totul intr-o corvoada.
Desi, cum se spune e mult loc sub soare, adica in spatiul virtual.
Mi-am dat seama ca orice posesor de blog daca vrea sa se evolueze, sa se dezvolte si sa se angreneze in scris mai mult, pe deasupra sa mai castige bani, si nu prea inteleg cum, trebuie sa urmeze niste cursuri.
Social Media for Parents este un astfel de argument pentru ce am scris. Habar nu am ce se inatmpla in spatele camerelor, dar sigur acolo se leaga prietenii durabile.

Fiecare, stiu, a inceput de undeva. Problema cea mai delicata este sa ai un suport. Nu ma refer la cel financiar sau moral. Ci la unul formator. Sunt convinsa ca undeva sub soarele virtual exista oameni care se ocupa, sper, cu asemenea lucruri.

Daca nu scrii zilnic, asta in primul rand, nu evoluezi. Daca nu faci cursuri, rascolesti, planifici, iar nu evoluezi. Finaciarul e pe ultimul loc. De ce? Pai, degeaba ai tu bani de investit daca nu stii ce nisa sa ai, ce host, ce titlul la blog etc.

Singurul inconvenient din povestea asta care nu imi surade este faptul ca odata ce ai evoluat, dezvoltat devii persoana publica. Si, clar trebuie sa fii constient ca pot aparea si oameni pe care nu-i vei dori niciodata.

Oameni de genul care judeca, critica, comenteaza ceva neplacut si iti poate strica zen-ul o zi intreaga. Asta nu prea se discuta. red ca putine bloguri au discutat despre acest aspect urat. Hartuire virtuala sau atac virtual cum ii mai spune.

Sincer, va marturisesc ca nu ma pricep la afaceri si nici la comert. Insa, daca ar fi iau decizia de evolua si a ma dezvolta, sigur voi merge la un curs de genul cum raspunzi atacurilor virtuale. Sigur, exista optiunea stergi si gata. Dar cum stergi de pe retina ceea ce tocmai ai citit.

Anul asta am aflat lucruri noi. Informatiile sunt utile pentru acel moment cand voi decide sa merg mai departe. Acum sunt la un nivel mic, anonim si inutil pentru public dar util pentru mine deoarece imi acopera o anume nevoie interna a sufletului.




Comentarii

  1. Eu urmaresc bloguri care nu-s ,,de succes", imi plac foarte mult chiar daca n-au zeci de comentatori ori sute de urmaritori.

    RăspundețiȘtergere
  2. Si eu citesc tot felul de bloguri. As vrea sa vad si eu la acest eveniment un blog anonim selectat de organizatori. Crede-ma sunt multe, foarte multe. Eu am intrat pe cele de ,,succes,, nu am sa le numesc, dar unele nu sunt ce am eu nevoie dar asta nu inseamna ca sunt slabe. Treaba cu urmaritorii si cei care comneteaza cred ca e faza cu banii din scris. Nu stiu de ce am sesizat pe multe superficialitatea, poate ma insel, stii cum e, usor sa critici si sa judeci asa ca fiecare cu gradina lui. Eu mi-am luat niste chestii utile de la acest eveniment si am mai invatat ceva: sa nu mai fac reclama gratis numanui. Ghici de unde am invatat? Tot de la acest eveniment.

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Citadela Sfărâmată: o piesă de teatru, un film şi un autor

Smotru, sufletul si viata unei femei (II)

Ganduri adunate