miercuri, 5 iulie 2017

Cuibul de vipere

Relatiile umane le-am comparat cu un cuib de viespi.

Ce e iubirea? Ce e dragostea pentru unii? O iluzie, o vipera, o gluma proasta sau ceva inventat.
Sunt oameni care sunt facuti doar pentru a veni in viata ta cu misiuena de ati face rau si sa te inteapa cu cate o vorba, cu critica, observatie. Pentru ei, parca nimic din ce faci si ce spui nu e bine.
Oameni care nu stiu ca si o vorba poate sa doara cate-o mie. Oamenii care nu inteleg si nu au timp sa fie langa tine atunci cand strigi.
Fiecare isi vede de interesul sau. E prioritar.

Va trebui sa ma imprietenesc cu singuratatea incet, incet... felul meu de a fi numai poate fi schimbat. Nu am cum. Atitudinea mea ii pune pe fuga pe toti care imi sunt dragi.

Nu pot altfel sa fiu decat asa...dar nu mai pot permite sa fiu ranita iar... nu mai am forta.

Trebuie sa invat sa traiesc singura. Sa ma perfectionez cu scrisul. Sa recapitulez limba mea de orgine. Sa ma bucur singura de soarele care rasare si care apune. De cladirile frumoase care sunt peste tot si care nu am apucat sa le vad de aproape. Sa traiesc privind cerul, iarba si pomi.

Nu pot sa o iau de la capat. E prea tarziu. Nu mai cred in minuni. Barbati vor ceva, vor maturitate, vor atitudini si nu mai stiu ce. Nu-i intereseaza ce vrei tu, ce astepti tu de la ei.
Maturitatea nu ma caracterizeaza. Dar responsabilizarea va exista mai mult decat la cei ce se bat in piept ca sunt trecuti prin viata si au experienta, cei care iti spun ca trebuie sa iti schimbi atitudinea, ca te porti ca un copil.
 Sufletul meu a trait ce nu au trait cei care sunt plimbati in lume si care spun ca au experienta de viata.
Poate nu sunt matura, poate nu stiu sa ma comport dar inca nu am ajuns sa fiu  cu o mie de masti pe care altele si l-e pun ca sa dea bine in fata celui pe care si-l doresc.


M-am prabusit in propria alegere a vietii. Mereu cer ajutor si bat la usi gresite.
Si, nu stiu cum fac de dau doar de oameni cu suflet de gheata.
Oare mai exista omeni care sa iubeasca si cu inima nu doar cu vorba?

surse imagini: google image web



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Ziua 2, 3,

 Încă avem de mers pana la capătul liniei. Doua zile care aparent seamănă între ele. Acum nu ma mai plâng ca ma lupt cu somnolenta și blegea...