Lucrurile mărunte aduc liniște și simplitate
Lucrurile mărunte cum este privitul cerului, florilor, marginilor, borduri, aleea pe care mergi.... copacii din jur
Observa ce e în jurul tău, nebunia oamenilor grăbiți
Pentru o clipa oprește,te, respira privește și asculta.
Dă atenție cuvenita minutelor de contact cu aerul, mediul și sunetul naturii.
Deconectează ecranele pentru câteva minute.
Ceea ce nu reușesc să învăț sunt așteptările, prezenta lor. Nici de la mine nu trebuie să am așteptări.
Dezamăgirea vine instant.
Când cerul vieții devine negru rezistenta stării de bine e la pământ. Ramai pe loc, cerul mereu se schimba, se transforma.
Uneori avem nevoie de cativa norișori în apropierea soarelui pentru a nu ne orbi cu strălucirea lui.
Ma împiedic în lucruri complicate.
Cica e o vorba
De ar știi omul dinainte ce i se va întâmpla sigur s,ar pazi.
Nu se întâmplă nimic spectaculos. Lucrurile sunt la fel mai departe.
Ma simt ca intr,o vânătoare.
Ziua aceea când totul va fi cum trebuie
Liniștea și pacea sunt departe.
Conflictul interior si exterior continuă.
Cel interior îl pot stopa dar e alimentat de cel exterior.
Situația s,a agravat. Oboseala și durerile de stomac îmi sabotează întreaga existența. Nu mai reusesc sa fiu cum trebuie, nu mai fac Lucrurile asa cum trebuie. Zilnic se întâmplă câte un incident.
Am ajuns din nou la doctor. Ma îngrozește tratamentul, pana acum nu a dat rezultate bune. Doamna l-a schimbat.
Azi am luat decizia sa caut un mediator de procese. Tatal copiilor m-a zdruncinat a nu stiu cata oara din temelii.
Acelas discurs, acelas gen de propozitii, aceleasi acuzatii.
Nu am de gand sa-l las sa castige! Chiar cu pretul pierderii procesului si al casei!
Nu il mai las. Am decis sa cer ajutor. In nici jumatate de an imi rastalmaceste cuvintele, ma amenita ca, cheama Politia si autoritatea tutelara daca le vorbesc urat copiilor daca ma iau de ei si ii cert..., adica sa nu cumva sa indraznesc, sa-i las sa fie obraznici, rasfatati, nesimtiti etc...
cu scopul de a baga frica in mine.... este a nu stiu cata oara...am pierdut sirul discutiilor conflictuale. Traiesc un adevarat cosmar din cauza lui, nu reusesc sa ma adun deloc, viata mea a deviat complet., ma controleaza prin copii, la ce ora vin acasa... pur si simplu omul asta m-a terminat psihic.
Faptul ca l-am dat in judecata, cum am indraznit asa ceva? lasa ca imi arata el ce o sa patesc acum.
Cum sa spui unei mame, asa cum e ea: ,,lasa copii si mergi, fa ce vrei unde vrei,, ?
Ce fel de parinte e asta sa o faca pe mama copiilor (a doua oara) sa plece de langa copii pentru simplul motiv ca a cerut prin lege pensia alimentara si program de vizita? proces inceput acum un an.
Cum e posibil sa ceva? Cum e sa posibil sa ma joace pe degete un om in halul asta de ani de zile?
Nu mai stiu pur si simplu in ce directie sa o iau. Omul asta pana nu isi atinge scopurile, indifent prin ce metode nu se lasa. Cum am putut eu sa ma las prostita in halul asta atatia ani? Sa ma las intimidata prin replici de genul ,, daca nu iti schimbi hainele te pararesc...,, Cum am putut fi atat de oarba?
De ce nu reusesc sa inchei definitv capitolul asta?
Totul tine de control și atitudine.
Doamne ajuta sa reusesc sa le am și sa fac fata vieții.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu