Parcul Carol - Bucuresti
Numit si Parcul Libertatii are un istoric consistent care poate face si tema de cercetare, atat pentru istorici, sociologi cat si arhitectii.
Un parc plin cu amintiri de tot felul, mai triste si mai vesele.
Mai jos aveti cateva fragmente citate din alte surse web despre istoria acestui parc.
Poate ca nu e impresionant pentru voi dar trebuie sa stiti ca din anul 2015 acest parc il gasim inscris in Lista Monumentelor Istorice la pozitia cod LMI B-II-a-A-19016 (monument istoric grupa A).
Asadar, data viitoare cand mergeti sa observati cu atentiestatuile, una impozanta la intrare a lui Istrate, mai incolo gigantii, niste statui imense. Sus pe platforma din zona mausoleului un peisaj placut ochiului. Daca nu va plac scarile exista in lateral alei de acces mai usor.
E un parc micut dar suficient cat sa va plimbati cu bicicleta si sa faceti o partida de ping-pong la mesele asezate in lateralele parcului printre pomi.
Spatii special amenajate pentru copii.
Culegere de surse web:
Citez:
,,Creaţie
a arhitectului francez Eduard Redont, parcul Carol a fost proiectat în
anul 1900 şi inaugurat în anul 1906 pe Dealul Filaretului, pe o
suprafaţă iniţială de 36 ha. Parcul, amenajat în stil mixt cu latură
peisagistică dominantă, are aleea centrală
construită în stil geometric, vegetaţia fiind grupată astfel încât să
creeze imagini apropiate peisajelor naturale. De asemenea parcul are şi
un mic lac, de 2 ha, destinat agrementului.
Printre principalele obiective turistice ale parcului se numără:
Ø Fântâna Cantacuzino, realizată în stil neoclasic în anul 1870;Ø Statuile Giganţii realizate de sculptorul Dumitru Paciurea;Ø Muzeul National Tehnic Prof. ing. Dimitrie Leonida, inaugurat în anul 1909;Ø Fântâna cu Zodiac;Ø Arenele romane, cu o capacitate de 5000 de locuri.
Parcul
Carol este înscris pe Lista monumentelor istorice din 2004 (Ordinul nr.
2314 din 8 iulie 2004 privind aprobarea Listei monumentelor istorice,
actualizată, şi a Listei monumentelor istorice dispărute)
la poziţia B-II-a-A-19016 (monument istoric grupa A) cu umătoarea
localizare: Piaţa Libertăţii - str. general Candiano Popescu - Calea
Şerban Vodă - str. Cuţitul de Argint - str. dr. Constantin Istrati. În Lista Monumentelor istorice din 1992 avea poziţia 41E(1)003.
sursa citata exact: CIMEC Parcul Carol
,,În fața fostului muzeu – palat, la câțiva ani după Războiul de Întregire, a fost amenajat Monumentul Eroului Necunoscut. Este un simbol al celor căzuți în marile lupte date în timpul primului Război Mondial și deși s-a plimbat între Mărășești și Parcul Carol, acum este la mijloc de București. O flacără veșnică arde la mormânt, așa cum se cuvine a fi la căpătâiul eroilor.,,
sursa citata: minuni-in-parcul-carol-din-bucuresti-partea-1
Dealul Filaretului, acoperit cândva de vii și, poate, de aceea cunoscut ca loc de petrecere al bucureștenilor în secolul al 18-lea, a fost în anul 1848 martorul unor întruniri de mare amploare, pe care le evoca o placă de marmură așezată la intrarea în parc și având următoarea inscripție: „Aici, pe câmpia Filaretului devenită Câmpia Libertății, la 15 iunie 1848, peste 30 000 de cetățeni au depus în cadrul unei impunătoare demonstrații jurământ solemn pentru puterea revoluționară. Tot aici, la 6 septembrie 1848, masele bucureștene au ars Regulamentul Organic și <<Arhondologia>> (n.r. adică acea carte a rangurilor boierești), vestigii ale regimului feudal„.
sursa citata exact: drumliber.ro
Am ales cateva citari extrase de pe internet. AM sa revin cu aceasta poveste pentru ca sunt multe lucruri petrecute in acel parc. Momente solemne, momente triste si momente de relaxare. Sincer, atmosfera parcului nu e una vesela, e trist locul si nu iti da stare perfecta de liniste mai ales in zona mausoleului unde se gasesc ramasitele unor oameni carora nu le stiu povestea. Eroi cazuti pe campul de lupta asa cum descrie o sursa:
Descrierea Mausoleului
Mausoleul a fost gândit ca o necropolă, lucru care reiese și din
construirea sa dintr-o bază circulară cu un volum foarte mare, acoperită
cu granit negru pe care sunt așezate cinci arcade zvelte placate cu
granit roșu. Această rocă este originară din Suedia. De asemenea,
mozaicul care împodobește bolta interioară este acoperit cu foiță de
aur, adus din Italia. Rotonda îngloba criptele a trei reprezentați de
seamă ai comunismului din România: doctor Petru Groza, Gheorghe
Gheorghiu-Dej, doctor Constantin Ion Parhon.
În fața Mausoleului se află un tun, iar în semicercul din jurul
monumentului sunt cripte cu relicvelele mai multor militanți pentru
cauza muncitorilor și pentru socialism, cum ar fi : Ștefan Gheorghiu,
Ion C. Frimu, Leontin Sălăjan, Alexandru Moghioroș, Lucrețiu Pătrășcanu,
Grigore Preoteasa, Ilie Pintilie, Constantin Dobrogeanu-Gherea ș.a.
În trecut, în momentul inaugurării monumentului, pe terasa sa
superioară, într-o amforă de granit era o flacară ce ardea în
permanență, păstrând vie amintirea celor care au slujit cauza clasei
muncitoare.
În alveolele regăsite aici, 14 la număr, sunt amplasate ecrane pe
care pot fi urmărite filme documentare privitoare la modul cinstirii
eroilor neamului atât în țara noastră, cât şi în alte ţări. Iar pe
pereții de fundal ai acestora sunt instalate panouri albe pe care sunt
proiectate hărți, fotografii, filme, puneri în scenă, discursuri și
explicări de strategie, ce ilustrează trei momente importante ale
istoriei naționale: Războiul de Independență din 1877-1878, Primul
Război Mondial (1914-1919) și Al Doilea Război Mondial (1941-1944).
De asemenea, în mijlocul sălii, după ce a fost făcută o
reamenajare de către Oficiul Național pentru Cultul Eroilor, în locul în
care înainte a fost plasat sicriul fostului lider comunist Gheorghe
Gheorghiu-Dej acum este instalat un grup statuar “Pe aici nu se trece”,
care îi prezintă pe Regele Ferdinand I al României și zeița Nike, zeița
victoriei din mitologia greacă. Această operă a fost creată în anul 1924
de sculptorul Ioan Iordănescu.
În zilele noastre, Mausoleul, ce ar fi trebuit să reprezinte un
monument pentru slăvirea eroilor neamului, este de cele mai multe ori
tratat ca un loc pentru făcut fotografii sau admirat ca o simplă
construcție frumoasă, de cele mai multe ori oamenii neștiind nici măcar
semnificația acestuia.
Am citit acest articol si sincer nu-mi vine sa cred cam ce s-ar fi putut intampla cu maosoleului, un simbol al orasului Bucuresti.
sursa citata si foto de mai sus:
O poveste tulbaratoare ramane si pana azi. Nu as putea sa scriu lucruri vesele despre acest parc. Important este ca a fost salvat de la demolare, declasare si distrugere a unei memorii.
Lectura utila!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu