marți, 30 octombrie 2018

Luni, ultima din luna octombrie

Dupa un weekend cutremurator si cu un cutremur, care iar mi-a dat programul peste cap, gadnurile mi le-a imprastiat, abia le asezasem putin, am ajuns si in ultima luni din aceasta luna.
Ce urmeaza in aceasta ultima luna a provocarii vom vedea.






In aceasta luna lucrurile au fost ceva mai linistite, mai putina oboseala as scrie, multe chestii noi. Singurul lucru pe care nu am reusit sa-l duc la final a fost lista cu sarcinile de pe hartie.

Cu rasfatul am inceput deja sa lucrez la acest capitol. Asa am realizat cat de putin m-am apreciat si cat de putin m-am ocupat de sufletul meu. In loc sa ma rasfat am stat si am plutit in starea de victima. E vremea sa ies din starea asta de victima. Ajunge!
Ca nu sunt prima si ultima femeie cu esecuri.

M-am rasfat culinar. Trebuie sa invat sa ma rasfat. Sa invat cu masura si echilibru. Lucrurile pot scapa de sub control.
In trecut daca ai dus lipsa de anumite lucruri, ai tendinta atunci cand ai posibilitatea sa le ai sa fii tentat sa faci excese.

Saptamana asta declar saptamana rasfatului sufletului.

sâmbătă, 27 octombrie 2018

Cerneala, sugativa si penita - Cu Stiloul la Bastion

Dragii mei,

Va scriam cu ceva saptamani in urma de un Atelier de Caligrafie care se desfasoara in orasul Timisoara sub numele de "Cu stiloul la Bastion".

Ca sa vedeti din plin activitatea acestui atelier, sa va lasati furati de traditional, sa va lasati purtati de nostalgie pentru cateva secunde de imaginile care descriu tot ce se intampla la un astfel de Atelier si sa va incante ideea de a incerca sa scrieti din nou cu stiloul.

Iata si cateva randuri preluate de pe site-ul Asociatiei Culturale Salvati Patrimoniul Timisoarei:
"Fiecare participant a scris după puteri, texte din istoria Timișoarei. Am învățat povestea instrumentelor de scris, am râs, am socializat și am asistat la o demonstrație de scris cu penița pe hârtie caligrafică, realizată de colegul nostru Marius Mircea Rusan. De copiii din clasele pregătitoare s-a ocupat Raluca Biji Rusan. Și ca totul sa fie complet, dar independent de voia noastră, cu toții am asistat la ceremenia schimbului de gardă. Cea mai vehiculată întrebare a fost: Care e Eugeniu de Savoya? Nu a lipsit nici sesiunea de fotografii cu gardienii cetății Timișoarei, cărora le mulțumim pentru tot ceea ce fac! A fost o zi reușită un atelier interesant în care s-au învățat lucruri noi, iar despărțirea a fost cu multe zâmbete și tradiționalul salut: NOI MAI VENIM! Și răspunsul: Vă așteptăm!"
 
Pentru mai multe fotografii aveti acces aici:
salvati patrimoniul timisoarei.ro/cu-stiloul-la-bastion 

Cerneala, sugativa si penite ar trebui sa va dea de gandit cum sa gasiti o modalitate de a transmite si celor din jur lucruri care sa nu devina obiecte de muzeu. Modalitate simplificata, un mijloc de a petrece timpul liber altfel. Cine stie, stiloul sa devina principalul instrument de scris de zi cu zi.
Si, cine sa fie cei mai potriviti pentru astfel de preluare a obiceiului? Copiii.
Sa le transmitem mai departe o asemenea mostenire frumoasa si sa nu lasam sa devina subiect de muzeu.

Se preconizeaza organizarea unui nou Atelier de Caligrafie care se va desfasura pe 20 noiembrie 2018.

Voi reveni cu amanunte curand.

Pana atunci va provoc la o sesiune de scris cu stiloul. Nu aveti unul uitat prin sertarele casei din anii de scoala? Va cumparati unul, va asigur ca pretul este cat se poate de rezonabil.
Spor la scris!


Jurnalul unei femei simple (12)





Azi
27.10.2018
O sambata in care luna ne-a asteptat sa ne trezim. Luna plina.

Afara
Un rasarit minunat pe care nu am putut sa-l fotografiez de blocuri. Vizibilitatea foarte redusa. Dar cine a putut sa-l vada cred ca a trait un moment linistit si frumos. Soare, nori razleti.

Ma gandesc
Cum sa gasesc mai mult timp pentru mine sa ma rasfat cat pot de mult.

Sunt recunoscatoare
Ca am reusit sa trec saptamana cu bine, ca pot lucra in liniste.

Din bucatarie...
Miros de cafea, iaurt si pateu.

Ce mai mesteresc...
Lucrez la proiectul lansat de Irina de la Dulce Casa: provocarea caminul colt de rai. Am reusit sa cumparam si o candela aseara impreuna cu fiica mea. E tare incantata si o incurajez sa se apropie cat poate de mult de Dumnezeu pentru ca vor veni momente in viata, din pacate, cand va avea nevoie de putere de la Dumnezeu sa treaca obstacole dificile in viata.

Citesc:
Mia mult lectiile cu V decat carti anume.

Imi doresc... 
Sa fac niste schimbari prin casa, unele amanate cam mult.

Am invatat...
Ca atunci cand imi propun ceva sa fac si devine prea greoi, aman din diverse motive sau nu am tragere prea mare de inima sa fac acel lucru sa caut modalitati sau cumva o cale de a simplifica lucrurile. Imi amintesc de anii trecuti cand, desi imi propuneam sa-mi simplific cumva viata parca mai rau o complicam. Am reusit oarecum sa mai simplific putin, insa atunci cand imi propun ceva sa fac, fie ca e vorba de cumparat ceva sau facut si curatenie in casa am uneori senzatia ca e prea grreu, prea complicat si frustrant. Interesant este ca, unele lucruri nu se pot schimba atat cat nu ne constientizam atitudinea sau reactiile fata de anumite situatii si nu ne si responsabilizam fara sa ne infuriem sau sa devenim agresivi verbal.

Un citat:
"Invata de la ziua de ieri, traieste pentru azi si spera pentru maine. Cel mai important lucru este sa nu incetezi sa-ti pui intrebari" de Albert Einstein

Ascult:




Imi place:
Sa privesc cerul in fiecare dimineata. Un obicei care a devenit parte din momentele mele de singuratate.


O fotografie
draga mie:





sursa: o pagina de facebook a Istanbului... Istanbul in picturi

vineri, 26 octombrie 2018

Saptamana 4 din octombrie

As scrie ca a fost o saptamana mai blanda cu mine, mai linistita si mai odihnitoare.
Diminetile in care luna ma orbea la trezire nu le-am imortalizat. Frigul care ma trezeste la realitate si ma pune pe treaba. Seri liniste cu copiii. Momente de respiro la job. Rasfat la cumparaturi... si mai pot continua... etc.
A facut sa fie o saptamana mai deosebita pentru mine si sa simt ca viata poate fi traita si in alt ritm.

Am incercat sa fac lucrurile mai cu calm, mai cu blandete si mai ales cu daruire.
Pentru ca se apropie weekend-ul, moment de bucurie pentru unii si pentru altii de tristete, m-am gandit sa incepe demararea proiectului pe care l-am numit: ''reintoarcerea la obiceuri traditionale".



Ideea a pornit de la provocarea pe care am incercat poate cu succes sau nu sa o experimentez de pe blogul Irinei. As putea sa spun ca este o luna din an in care m-am reinventat si m-am regasit pe sine. Starea de spirit e mai blanda si mai optimista. Mi-am recapatat intr-un fel echilibru si increderea. Ma uit in urma la postari si vad cat de mult am evoluat. Ma bucura mult si asa cum spunea cineva intr-un filmulet video daca se vrea se poate, daca se incep cu pasi marunti si corecti se poate. Incredere in propriile forte teface sa fii mai sigur pe tine si iti elimina inconsecventa in actiuni. Te ajuta sa te echilibrezi emotional foarte mult.

citatul care ma defineste in aceasta saptamana:

"A fi liber de frică nu înseamnă că nu îți va mai fi frică niciodată. Înseamnă că ești hotărât să nu mai lași frica să dicteze viața ta și vei face tot ceea ce va trebui să faci, trecând peste teamă." -  de Joyce Meyer


miercuri, 24 octombrie 2018

Puterea credintei, puterea cuvintelor

Puterea credintei vine din suflet, iar puterea cuvintelor ne conduc spre multe din realiyarile si esecurile noastre.
Cuvnte goale sau banale au uneori puteri nebanuite. Sa ne alegem cu grija cuvintele.
Puterea de a cred in noi, in a face anumite lucruri si a nu te lasa dus de valul pesimismului celor din jur si de a nu cadea in capcana manipularilor zilnice.
A stii sa te opresti si a cugeta in liniste. Moment, aducator de forta si putere in suflet obosit de agitatia cotidiana.

Masura cuvintelor si faptelor sta in atitudinea nu foarte zgomotoasa a comportamentului de zi cu zi.

Pentru ca dimineata am vazut luna plina de la geam, un moment de liniste si uimire, am recurs la a medita la tot ce se intampla in gandurile mele. Este foarte greu sa inteleg trecutul in sine si atunci am gasit de cuvinta sa ma opresc doara supra prezentului, mai cu seama si la planurile de viitor fara a le mai amesteca pe cele din trecut. Redifinirea actualului pezent sta in puterea mea de a crede in forta mea si puterea cuvintelor folosite in meditatie.

Pentru ca se apropie o sarbatoare nu foarte prietenoasa si placuta mie, incerc sa nu absorb agitatia care va urma, sa incerc sa ma tin departe de ea si cu tot ce implica. Din pacate, la scoala copiii sunt incurajati sa tina aceasta sarbatoare. Ma indoiesc ca voi putea pe copii sa-i tin departe de asemenea sarbatoare, zic eu artificiala in esenta ei.

Fiti frumosi in suflet si placuti. Adunati-va putere si incredere pozitiva.

S

luni, 22 octombrie 2018

Luni - a patra din octombrie

A inceput o noua spatamana. Un weekend lamentabil din punctd e vedere moral.
M-am plans, compatimit si miorlait. Eu cu mine. Dar azi gata, e luni si incepem o noua saptamana.

Saptamana asta am declarat-o saptamana ordinii in ganduri. Cel mai probabil ca va fi foarte greu, dar zic eu nu imposibil.
Primul pas pe care l-am facut este acceptarea a ceea ce s-a intamplat in trecut. Sigur, nu e usor sa accepti anumite esecuri. Important este sa nu se mai repete.

Tema de azi este revenirea in cercetare si documentare.
Asta implica reluarea cititului, studiatului si invatatului a unor lucruri poate uitate sau niciodata invatate.

Prescurtarea este eliminarea ignorantei.

O resursa foarte buna pentru aprofundarea unor subiecte nu sunt doar cartile din biblioteca, fie ea electronica sau traditionala ci si planificarea traditionala inspirata din cea electronica.
Sute de surse inspirationale ne stau la dispozitie pe internet:
Am gasit ceva interesant: how-to-organize-your-planner

In aceasta saptamana voi o serie de decizii privind stilul de viata si mai ales lucrurile care ma pot scoate si trage din trecutul nu prea impresionant si frumos.

Luni
Decizia reluarii studiului individual.




duminică, 21 octombrie 2018

Zile fara frustrari - provocarea ordine in ganduri

A trecut o saptamana in care lucrurile s-au desfasurat destul de anevois. Nu am reusit sa fac prea multe lucruri din cauza programului de la job.
Insa, totusi cateva lucruri am dus mai departe.

In saptamana ce urmeaza punem accentul pe ordine asa cum ne-a sugerat Irina de la Dulce Casa.


Am avut o saptamana foarte grea, insa urmatoare va fi mult mai productiva si mai eficienta deoarece voi avea mai mult timp liber. Eu am inceput deja pregatiri pentru capitolul ordine si simplificare.

Partea cea mai grea de intretinut sunt acele suprafete unde avem tendinta sa punem lucruri si maruntisuri de tot felul. Asa ca, sarcina zilnica este de a aduna si ordona locurile care au loc de depozitare: mese, birouri, scaune, noptiere si alte suprafete de genul asta.

Am construit si locul de rugaciune si unde sa aprind lumanaricile cumparate. Mai am ceva de facut in curand: obicei care as vrea sa vina de la sine si nu fortat, nu ca mi-a zis nu stiu ce persoana sau am citit pe nu stiu unde... sa merg mai des la biserica.
Treaba cu duhovnicul nu m-a prins deloc si nu prea cred ca ma va prinde vreodata. Nu stiu de ce. Oricate argumente mi s-au spus si mis e vor spune, nu ma simt eu ok cu treaba asta. Pentru mine cel mai bun duhovnic e doar Dumnezeu.

Un alt aspect sunt copiii: legat de ei ma preocupa foarte mult scoala pe care o fac. Ce invata, cum invata, de ce nu invata sau de ce sunt mai putin implicati in activitatea scolara.
Pentru ca am nevoie sa umplu golul ramas in urma divortului am nevoie de multe activitati si ocupatii de tot felul care sa ma ajute sa nu ma gandesc la trecut si la tot a fost si putea sa fie si nu mai este pentru ca am renunta la a-mi pune intrebari de genul de ce a fost asa, daca as fi stiu ca si alte de genul.

Saptamana care va urma se va numi saptamana ordinii atat acasa cat si in ganduri.
Nu ar strica si ceva schimbari in stilul de viata, daca as reusi sa vad ce anume sa schimb.

Provocarea saptamanii ce urmeaza nu consta doar in a face ordine si atat. Nu e suficient.
In afara de ordine trebuie sa ne conectam mai mult la viata reala decat la cea virtuala. Sincer, nu aduce foarte multe beneficii cea virtuala. Sigur, faciliteaza anumite lucrusi, de pilda pentru mine mai nou am descoprit ca pot asculta conferintele la care nu pot participa din cauza serviciului care organizeaza in anumite locatii culturale din Bucuresti. De aceea, spatiul virtual si toate platformele internetului trebuie considerate ca un instrument de cunoastere si informare pana la un anumit punct.
Comunicarea are si ea rolul ei, insa si astea pana la un anumit punct. Diferenta dintre a fi fata in fata cu persoana cu care comunici prin retelele de socializare e total departe de realitate. Sentimentul de incredere si putere e total diferit.

A face ordine, nu doar in casa ci si in stilul de viata, obiceiuri si apucaturi, ca sa le zic asa.

Cand cineva incearca sa te eticheteze sau sa te puna la zid ca nu esti asa si trebuia sa fii asa, iti intrebarea ce e in neregula cu omul ala nu ce e in regula cu tine. Fii asa cum simti sa fii, Poarta haine care iti plac tie, tunda-te asa cum simti ca te face sa te simti puternica, frumoasa si bine. Asculta muzica care te face sa te simti altfel, care iti da sentimentul ca traiesti si existi, ca te alina in suflet.
Alege ceea ce te face sa te simti puternica, frumoasa si iti da incredere in tine.

Alege imaginea care te face sa zambesti atunci cand te privesti in oglinda!

In memoria celor 16 ani de casnicie... pentru ca azi e ziua cand ar fi trebuit sa serbez 18 ani de casnicie..

Fireste, frustrari, ranchiuna, ura si invinovatiri nu mai trebuie sa existe. Am lasat trecutul in urma chiar daca mai sunt momente cand lumea ma pune la zid ca nu am fost capabila sa-l tin acasa, sa fac si sa dreg.
Eu cred ca, indiferent cum ar fi fost, pleca oricum.
Nu-l pot acuza de nimic. El e perfect, iar eu sunt plina de defecte si probleme. La orice as spune eu imediat gaseste argumente sa ma puna la zid.

Din cauza asta nu mai pot sa-mi refac viata, nu mai am cum. Nu as mai suporta inca un barbat sa imi spuna ca trebuie sa ma imbrac asa si nu invers, sa nu ma tund asa ci invers, ca trebuie sa port tocuri si nu adidasi, ca trebuie sa ma imbrac elegant si nu in blugi si tricou, sa ma machiez doar cand ies cu el pe strada nu si cand merg la munca, sa nu imi pun bratari si cercei la munca, sa vin direct acasa sa nu cumva sa ma opresc pe la vreun magazim, sa nu vorbesc cu nimeni de la munca despre ce facem acasa, sa... si sa nu... altfel va...ca eu aduc cei mai multi bani in casa, nu tu...etc.

Sunt vorbe care te distruge si te indeparteaza de ce ai fi vrut sa faci. Vorbe care te calca in picioare si te face sa strici lucrurile si mai rau.

Se spune ca, situatia care o ai este rezultatul unei alegeri facute la un moment dat.
Alegerea poate avea doua taisuri.

Nu sunt nici acum in regula cu tot ce s-a intamplat, cine stie cati ani va trebui sa treaca sa pot depasi tot ce s-a intamplat.
Toate povestile de genul asta doua versiuni.





marți, 16 octombrie 2018

Atelier de socializare prin Caligrafie la Timisoara

Timisoara e o incantare pentru cei care suntem departe de ea si pe care o vedem prin fotografii, insa pentru cei care stau acolo sunt mai privilegiati decat noi.
 Si asta pentru ca acolo sunt niste oameni dragi mei care mi-au dat de veste urmatoarea activitate frumoasa si care poate reduce din stres, reduce statul prea mult in fata ecranelor si de ce nu prilej de socializare...

Dragii mei,
Timisoara are din nou de lucru, dar nu asa, ci cu voi si pentru voi:
dau citire de la frumoasa cetate:

"În procesul de formare al scrisului există o perioadă de activitate voluntară când executarea unui semn grafic se face cât mai apropiat de modelul dat. În timp, scrisul a devenit tot mai facil şi instrumentalizat, oamenii uitând că este o artă, o terapie şi un instrument de exprimare profundă. Din acest motiv Asociația Culturală Salvați Patrimoniul Timișoarei vă invită, sâmbătă, 20 octombrie 2018, ora 10, la Centrul Multifuncțional Bastion al Consiliului Județean Timiș, din Timișoara, strada Hector nr. 4, unde preţ de două ore și jumătate să facem un exercițiu de caligrafie. Lăsați toate mijloacele tehnice deoparte şi alăturați-vă Atelierului de Socializare prin Caligrafie unde participanţii de toate vârstele vor putea scrie fragmente din istoria Timișoarei cu stilouri și caiete puse la dispoziție de Asociația Culturală Salvați Patrimoniul Timișoarei.
Împreună ne vom reaminti cum se scriu unele litere de mână, de exemplu vă mai aduceți aminte cum se scrie litera K de mână?
Intrarea este liberă!


Pentru mai multe detalii:
https://www.facebook.com/events/945680288972293/

Organizam un alt Atelier de Socializare prin caligrafie, sambata, 20 octombrie 2018, ora 10 La Centrul Multifunctional Bastion, Timisoara, strada Hector, nr 4

De ce imi sunt dragi oamenii de la Timisoara chiar daca nu-i cunosc in realitate, momentan, sunt oameni simpli, frumosi la suflet si carora le pasa de patrimoniul mostenit.
Atelierul de scriere imi aminteste de anii mei cand faceam scriere caligrafica pentru harti si nu cu calculatorul ca acum, ci cu rotring-ul in mana. Ce vremuri!

In memoria puiului meu nenascut

Au trecut opt ani si doua luni de cand s-a intamplat tragedia care a schimbat intregul curs al vietii mele.
Un copil care nu s-a nascut. Un copil nedorit de tatal lui... s-a stins la 10 saptamani in data de 22 iulie 2010.
Poate nu intamplator mai tarziu pe data de 22 iulie, 6 ani mai tarziu imi sustineam examenul de admitere la Master. Ne place, sigur sa dramatizam lucrurile... insa, nici la extrema ignorari sa nu ajungem cum am ajuns eu in ultimii doi ani.

Mi-am ignorat toate trairile de atunci. La mai putin de o luna, tatal lui face un accident cu masina, o tragedie care ne schimba si transforma destinele. Insa, eu nu am putut sa ma impac cu ideea ca nu voi mai avea un al doilea copil. Poate ca nu sunt facuta sa fiu mama, poate nu sunt o mama suficient de buna sau perfecta. Dar asa a fosts a fie. Mereu il intreb pe Dumnezeu de ce mi-a dat copii daca am sfarsit sa raman singura cu ei?
Sunt zile care ma intreb de ce Dumnezeu a ales ca data de nastere a fiicei mele exact ziua tragicului accident.

Nu intamplator scriu aceasta postare. Poate ca, daca nu as fi deschis azi facebook nu mi-as fi amintit ca azi se comemoreaza ziua copiilor nenascuti sau nascuti morti.
Da, stiu e dramatic, tragic si cum vreti voi.
Insa, viata mea a fost o umplutura cu de toate. Au fost momente cand mi-am urat mama, nu-mi dau seama de ce... iar cand am vrut s-o vad si am fost refuzata, mi-am dat seama ca singurul merit pe care il are ea este doar ca mi-a dat viata si atat!

Poate ca, sunt aspra, o judec, o etichetez, cine stie, stiu doar ca nu avea niciun drept sa ma lase in voia sortii. Cu greu am inteles ca rolul mame este unul cel decisiv in viata copilului sau!

Si, vine acel moment cand nu poti altceva sa faci in afara sa te resemnezi si sa mergi mai departe. Dar, niciodata nu ai voie sa uiti sau sa ignori!

Sigur, am ignorat ce simt si ce gandesc si rau am facut.
Insa, din acest an am decis sa nu mai ignor ce simt si ce gandesc!


Scrisoare pentru tine, puiule mic

"Sa ma ierti ca nu am luptat pana la final, nu am avut putere sa vad cum te stingi si nu te dezvolti. Iarta-ma ca nu am putut sa vad cum nu reusesti sa lupti, insa de toate as fi vrut sa te intreb: de ce ai abandonat lupta? stii bine ca inima mea te dorea mult chiar daca tatal tau nu te dorea. Si, daca tu ai trimis mai tarziu fetita pe care o am, iti multumesc. Oare cum ai fi aratat? ai fi fost fetita sau baietel? Ce ochi frumosi ai fi avut? De acolo de undeva sa ne veghezi, pe mine si pe fratii tai. Asa-i ca sunt minunati? Iarta-ma cu nu te-am comemorat in fiecare an de atunci. Stiu, nu am nicio scuza. Acolo unde iti este sufletelul tau, de unde esti sa ma ierti dragul meu copil nenascut! As fi avut multe sa iti scriu dar mi-e greu sa ma iert ca nu am luptat mai mult atunci si nici tu nu ai luptat sa te dezvolti si sa cresti."

22 iulie 2010
10 saptamani



"Dă-mi Doamne, Puterea de a accepta ceea ce nu pot schimba,
Curajul de a schimba ceea ce îmi
stă în putinţă
Şi înţelepciunea de a face
diferenţa între ele!"

citat preluat de pe Site-ul E.M.M.A.

Pentru ca azi se comemoreaza memoria tuturor copiilor care nu mai sunt printre noi, deoarece:
"Nicio talpa nu este atat de mica incat sa nu lase nici o urma pe lumea asta!
"A-ti aminti poate fi dureros! A uita este imposibil!"

"Cand o persoana iubita devine o amintire, acea amintire devine o comoara."
preluat de pe site-ul 
emma organizatie 


sâmbătă, 13 octombrie 2018

Din seria: conferinte si conferinte

De ceva vreme ma tot straduiesc sa ajung si eu la conferinte. Din cauza programului de la munca nu am reusit sa ajung la niciuna...asadar, fara sa vreau am regasit inregistrarile pe youtube.
Sunt foarte multe, insa trebuie sa fii maia les pasionat de un anumit domeniu.
Pentru ca interesul spre Bizant continua si acum, am zis sa nu abandonez cu totul chiar daca am terminat studiile.
Pentru cei care sunt pasionati spre istorie, bizant si cultura:
Daniel Barbu care a scris si a studiat foarte mult, aprofundand si acoperind multe laturi al acestui vast domeniu.



Jurnalul unei femei simple


Azi
13.10.2018

Afara
O sambata cu racoare placuta, un rasarit mirific pe care nu am reusit sa-l fotografiez. Doi copii somnorosi mergand agale pe langa mama lor, asteptand cuminti la semafor. O punga cu jucarii dusa cu greu de unul din copii. O zambareata care eclipseaza cerul inca in mare parte acoperit cu nori.

Ma gandesc
Ca as putea dimineata sa fac un pic de gimnastica, nu ar strica.

Sunt recunoscatoare
Pentru ca am trecut saptamana fara prea mari incidente.

Din bucatarie...
Cafea, iaurt cu musli si piscoturi.

Ce mai mesteresc...
Lucrez cu mine si la stilul meu de viata. Sunt constienta ca e de durata.

Citesc:
Am stat putin departe de lumea cartilor in ultmile zile.

Imi doresc... 
Sa fiu mai consecventa in actiunile mele si mai drastica putin cu mine la anumite lucruri.

Am invatat...
Ca poti alege ce sa construiesti si ce sa planifici. Sa-ti gasesti momente de liniste cu tine, doar daca vrei cu adevarat.


Ascult:




Imi place:
Sa primesc imbratisari de la copiii mei.

vineri, 12 octombrie 2018

Vineri, a doua din octombrie

Vinerea pentru multi dintre noi inseamna inceputul weekend-ului, bucurie ca se sfarseste o saptamana grea de munca.
Pentru mine de multe ori e o zi la fel ca toate celelalte, nu se schimba mare lucru. Duminica face la mine o exceptie. Aceea e o zi altfel pentru mine.

Irina de la Dulce Casa m-a rascolit frumos in ultima perioada si continui cu provocarea:







 Examineaza-ti obiceiurile. Fa o lista cu trei din obiceiurile negative evidente (fumezi, mananci prea mult, nu dormi suficient). Ce castigi daca le perpetuezi?(de ex., fumatul te face sa te simti bine, te ajuta sa socializezi, etc.). Ce pierzi daca le perpetuezi?

Cred ca fiecare dintre are obieeiuri proaste din care ne luam iluzia ca suntem mai bine. Adevarul este ca, orice obicei negativ poate fi inlocuit cu altul pozitiv. Problema este care este perceput ca fiind negativ si pozitiv. Daca obiceiul de a scrie e nociv sau nu, nivelul de percepere difera de la om la om. 
Am vazut multe persoane care se tatueaza. In mintea lor ceva ok. In mintea e ceva aiurea, fara rost si total fara logica. Sau fumatul il percep ca ceva si mai daunator, fara logica si fara sens. 
Sunt multe exemple are le pot insira aici. 
Cred ca acel obicei care nu iti afecteaza sanatatea si nici buzunarul prea mult este considerat cele mai bun  sau pozitiv.

Ma gandesc la unul din obiceiurile mele ar fi ridicarea tonului cand ma cert cu cineva. In rest, nu stiu daca am obiceiuri negative sau nocive. Ma mai gandesc.  
 

joi, 11 octombrie 2018

Joi, a doua din octombrie

Diminetile mele sunt uneori incarcate de ganduri mai dramatice si nu ar trebuie. Mie gandul doar la sanatate si a-mi fi bine ziua care urmeaza sa inceapa.
M-am disciplinat destul de mult in ultima vreme datorita programului scolar al copiilor.
Am inceput sa observ mai multe lucruri in jurul meu. Am redus timpul la telefon, chiar si in metrou. Eventual deloc daca e posibil.

Irina ne spune sa:

Joi
 Descrie un loc in care ti-a placut mult sa stai. Ce anume ti-a placut cel mai mult de acolo?Cauta sa aduci acel lucru sau acea atmosfera in locuinta ta prezenta.
 





Cel mai linistit loc in care m-am simtit bine in multe dimineti, unde aveam vreme sa ma opresc in multe zile a fost Curtea Ateneului Roman. E o liniste altfel, desi pe langa statuia lui Eminescu se perinda zeci de porumbei, pare o atmosfera linistita. Un loc deosebit e acolo. Incarcat dar odihnitor, inspirational. Nu stiu are ceva locul ala, ba sa te opresti dar sa si fugi, ba sa visezi dar sa te si trezesti. Un fel de carusel al gandurilor pozitive si negative. O lupta cu tine. Cu cat te apropii de cladire cu atat pari sa te simti una cu ea.
Ciudat este ca niciodata nu mi-a placut opera, dar cladirea minunata m-a atras de la inceput.
Cum a inceput si experienta mea cu fotografiatul. 
Mentionez este doar un hobby, nu o profesie! 

Ca tot vine iarna, sa ne pregatim psihic:
Prima fotografie am facut-o in zilele de iarna tarzie din Bucuresti.
A doua este facuta in vara.




Nu stiu exact cum as putea sa duc aceasta minunata locatie la mine acasa sau ceva din atmosfera de acolo.
Inca ma gandesc... 


 
 

miercuri, 10 octombrie 2018

Miercuri fara cuvinte - incantarea











p.s. nu ascult opera.

Miercuri, a doua din octombrie

Ziua de azi a inceput mai bine ca cea de ieri.
Durerile de cap nu mai sunt asa de intense ca ieri. Si copiii azi pareau mai linistiti.
Sper din suflet sa fie mai linistita partea a doua din saptamana.

Provocarea merge mai departe

Fiind miercuri, Irina ne propune sa:


 
"Cauta zilnic cateva momente de singuratate si de tacere si bucura-te de ele. Intreaba-te cum te simti si de ce. Ascultati raspunsul. Ce ai putea sa faci ca sa te simti mai bine?"
 
Sigur, aceste momente le am de ceva timp, insa nu prea le-am gestionat cum trebuie. In loc sa profit de ele eu ori pierd timpul pe facebook sau la tv. Asadar, a venit vremea sa fructific aceste momente, cum e acesat de pilda a scrisului. Sigur, am inceput si pe hartie sa scriu zilnic, nu trei pagini. 
Ma straduiesc sa acord atentie mai multa acestor momente in care sa insemne golirea mintii prin meditatie. Cam greu la serviciu, doar acasa pot sa fac asta si nu zilnic.
 
Cel mai linistit moment este acasa cu copiii. Chiar daca sunt uneori pusi pe harta intre ei. Lucrurile s-au schimbat foarte mult intre timp. Incerc sa ma redresez fizic mai ales, psihic sunt ceva mai ok decat acum 2 saptamani. 
Saptamana asta apusurile nu prea au fost prea deosebite. Sper saptamana urmatoare. Se apropie si weekend-ul in care mi-am propus sa fac mai multe lucruri fata de cel anterior.
Unul dintre ele imi doresc sa ies in aer liber mai mult si sa nu mai stau asa mult in casa. 

Sa aveti o zi linistita si frumoasa in suflet!
 

marți, 9 octombrie 2018

Marti, a doua din octombrie

Azi ca tema principala pe care o am este sa scriu cele trei pagini de mana.
Nu stiu daca timpul imi permite sa scriu azi trei pagini. Acest obicei dupa unele articole trebuie scrise de dimineata. Dimineata din pacate nu am vreme pentru acest lucru. Nu in fiecare dimineata reusesc sa ma trazesc mai devreme decat o fac de obicei.

Ziua noastra incepe la 6,30 si se termina la 21.30 cel tarziu in timpul saptamanii. Iar in weekend cel tarziu la 22,30 suntem la nani.

Revenind la provocarea de pe blogul Irinei de la Dulce Casa:

  

 
 Marti:
Fa o lista cu 5 activitati pe care iti place sa le faci - citit, lucru de mana, plimbari, o baie relaxanta cu spuma, etc..Cand te-ai bucurat de ele ultima data?Fa-ti timp saptamana asta pentru a pune in practica una din ele.
 
Azi ar trebui sa gasesc un moment al zilei in care sa fac aceasta lista cu anumite lucru care ma deconecteaza de lumea virtuala si nu numai.
 
As putea sa incep de azi sa le pun in aplicare. 
Sa citesc mai mult! Sa petrec timpul liber in aer liber cat se poate.
O preocupare mai aparte sunt si copiii. 
Imi doresc tare mult sa trecem cu bine peste aceasta toamna, fara raceli si alte incidente.
 
Lista mea de azi ar cuprinde:
Citesc cateva pagini
Stam in parc dupa ce termina copiii orele de scoala
Desenez cu cea mica.
Un moment de fotografiat
 
Sper sa trec aceasta zi fara certuri, incindente si alte lucruri care imi poate strica starea de spirit.
 




luni, 8 octombrie 2018

Luni, a doua din octombrie

Cand ai impresia ca timpul se opreste in loc, nimic mai gresit.
Uneori, am senzatia ca timpul se opreste, e doar o iluzie.

Nu am avut un weekend prea grozav, am resimtit toata oboseala de saptamana trecuta. Psihic am fost mai ok fata de alte weekend-uri. Nu as putea sa spun ca mi-am dus la final toate sarcinile pe care mi le-am propus, dar oricum sunt bine.

Weekend-ul asta mi-a priit in alte lucruri, insa cel mai important lucru este ca ma fost cu copiii mei acasa, asa obosita cum am fost.


Saptamana asta continuam cu provocarea Caminul tau, un colt de rai de la Irina.
Ce ne scrie Irina in saptamana a doua?
Sigur, sunt doar mai mult niste sugestii, insa ne pot inspira si pot motiva.

In aceasta saptamana trebuie sa ma conectez cu mine:
- mai putin pe calculator, telefon, orice ecran care ma poate distrage de la a ma conecta doar eu cu mine;
- voi incerca sa imi petrec mai mult timp printre si cu cartile mele dragi;
- voi incerca sa construiesc agenda de lucru;
- voi relua, sper cu succes, trei pagini pe zi scrise de mana cum ne propune Julia Cameron;
- voi incerca sa introduc in obiceiurile mele si momente de meditatie;
-  ma voi conecta mai mult cu copiii mei.

Daca reusesc aceste lucruri, as putea sa spun ca vindecarea sufleteasca poate fi cu succes dusa la final.

Un articol de motivatie:

Sa aveti o saptamana bogata si frumoasa!

duminică, 7 octombrie 2018

Saptamana 1 - provocare caminul, colt de rai Spun stop

Ei bine, ieri am avut o zi mai plina acasa si nu am avut deloc vreme sa ma ocup de scris. Chiar nu am scris nimic ieri, din pacate...

De pe blogul Irinei continui cu provocarea:


Sambata
Imi rezolv toate treburile casnice sau de alta natura sambata, astfel incat duminica sa am cu adevarat o zi libera?

Duminica
Imi fac o zi libera pe saptamana, sau nici macar duminica nu ma linistesc, si ma incarc in continuare cu obligatii , traind mereu intr-o stare de agitatie?



Prima saptamana din provocare s-a dus. Am reusit sa ma tin de ea, ceea ce e minunat pentru mine.
Asa mi-am dat seama ca am de lucrat cu mine si cu sufletul meu, cu viata mea si cu tot ceea ce faceam pana acum. Probabil ca am intrat intr-o perioada necesara analizei atat a gandurilor, actiunilor si atitudinilor mele fata de multe lucruri si oameni cu care interactionez.

Se implinesc trei ani de cand am plecat pentru o perioada scurta de acasa, uneori ma invinovatesc, alteori poate ca e mai bine ca asa a decis Dumnezeu. Am realizat ca am multe, inca mai am, frustrari din trecut. Ma straduiesc sa le las in urma, sa imi vad de viata si sa schimb doar starea mea de spirit. sa schimb cumva comportamentele negative si sa le inlocuiesc cu cele pozitive. 

Stiu doar ca, am de lucrat cu mine si cu tot ce am in acest moment atat material cat si sufletesc.
Simt ca vreau sa cer mai mult, dar pe de o parte mereu m-am ales cu esecuri. Resemnarea, oare inseamna renuntare? Asa parea sa fie pana in aceasta saptamana, insa am reusit sa imi dau seama ca, resemnarea in situatia mea nu inseamna renuntarea sua acceptarea a ceea ce am sau sa ma multumesc cu ce am. Nu. 
Ci, ca inca nu e timpul sa se schimbe ceva in viata mea pentru ca nu sunt pregatita sa primesc ceea ce ravnesc. Mai am de lucrat cu multe din conceptiile mele, valorile mele si mentalitatile mele. 

Ce am reusit sa fac in aceasta saptamana? Destule pentru sufletul meu:

Impreuna cu fica mea am reusit sa incropesc un mic coltisor de rai in caminul nostru....
provocarea de octombrie caminul tau







Am reusit sa si citesc un piculet. Mi-am regasit momentele mele de liniste, fotografie, savurarea cafelei in liniste. As putea sa spun ca am reusit sa ma detasez destul de mult de canalele de socializare mai ales in perioada asta!


Ce nu am reusit?
Sa construiesc acel bullet jurnal. Sa ma tin de anumite rutine pe care mi le propusesem. Nu am reusit sa scot copiii in weekend. Resimt oboseala dupa toata saptamana si pur si simplu nu am chef si nu ma simt ok sa ma perind la evenimente si plimbari. Am primit tot felul de invitatii la spectacole de copii, fel de fel de ateliere, efectiv nu mai sunt in stare in weekend sa mai ies din casa.

Saptamana asta una deosebita, in cele din urma... incerc ca urmatoarea saptamana sa fie si mai deosebita si astept instructiunile Irinei de la Dulce Casa.

Seara de seara, nu ratez apusul soarelui.
E un nou obicei pe care l-am introdus in aceasta saptamana si il experimentez. E unic, tine putin dar special pentru mine. Un moment pe care nu l-as da pe nimic. E superb. Ma incarca cu energie, simt ca traiesc!






sâmbătă, 6 octombrie 2018

Jurnalul unei femei simple (10)





Azi
05.20.2018
Prima vineri a lunii octombrie, orele amiezii...

Afara
Soare, cer senin, mai cald ca dimineata... aer curat.

Ma gandesc
Ca trebuie sa schimb niste obiceiuri din viata mea, mai ales acasa. De ceva timp ma gandesc la un nou obiectiv.

Sunt recunoscatoare
Pentru ca am reusit sa ma mai linistesc, sa devin mai calma si mai putin agitata.

Din bucatarie...
Nu am gatit nimic. Azi cred ca luam pizza.

Ce mai mesteresc...
Lucrez la proiectul lansat de Irina de la Dulce Casa: provocarea caminul colt de rai. Implica mult mai mult decat amenajarea unui colt al casei cu o lumanare si ceva pe langa.

Citesc:
Articole de pe bloguri. Nu prea mi-am facut timp pentru citit o anume carte. Inca lucrez la acest nou obicei.

Imi doresc... 
Sa fac niste cursuri de coaching. Mi-am propus sa devin propriul coach si terapeut al copiilor mei. E o provocare foarte mare, insa costurile terapiei lui V sunt prea mari si rezultate slabe sau putin vizibile. Instrumente de lucru am la indemana, multe gratis...

Am invatat...
Ca viata nu ti-o decide nimeni, in final... nici macar familia sau scoala. Tu esti unicul responsabil pentru actiunile intreprinse. Viitorul nu il putem decide noi. El e o variabila. Am invatat sa gandesc in perspectiva!

Un extras:
"Copilul meu, adeseori in viata, dorintele iti vor fi contrariate si vei fi nevoita sa-ti primesti soarta. Trebuie sa te deprinzi cu aceste imprejurari pe cari nu le putem schimba si trebuie s-o faci asta intr-o buna dispozitie"  din cartea lui Dubois: Influenta sufletului asupra trupului, publicata in anii 1900 la fosta editura a Fundatiunii I.V. numita Socec.


Ascult:




Imi place:
Sa aud fosnetul frunzelor...

vineri, 5 octombrie 2018

Vineri

Azi e o zi mai grea. Chiar daca e vineri, e ziua in care trebuie sa trag linie, sa adun realizarile acestei saptamani. Insa, inainte de a face asta mai intai sa vedem ce trebuie sa facem azi:


Citez de pe blogul Irinei:

Imi fac zilnic timp, dimineata si seara, sa ma desprin putin de agitatia zilnica si sa-mi indrept gandurile catre Dumnezeu, macar cu o rugaciune scurta?Daca nu, poate e momentul sa incep :)

Am ceva tentative de ceva timp. Tot trag de mine sa cumpar o biblie, martirisesc ca nu am asa ceva in casa, Nu reusesc sa cumpar. Am in plan. Insa, am gasit on line si gratis, dar parca nu e acelasi lucru.

Am momente in zi in care mai mormai cate o rugaciune scurta, nu dimineata. E clar, trebuie sa ma adun un pic si sa imi impun in program convorbiri mai dese cu Dumnezeu. Sigur, am zile cand o fac mai des si zile cand nu prea am vreo treaba.

E timpul sa ma apropii si mai mult si sa ma ocup mai mult de sufletul meu pentru ca daca el e bine va fi si restul bine. Toate problemele se vor rezolva de la sine.

Momentul meu preferat din zi: la fotografiat apusuri de soare sau ce mai prind din el...
Ieri l-am ratat. 



joi, 4 octombrie 2018

Joi

Dimineata pare momentul cel mai greu. Mereu ma intreb de ce ma trezesc dimineata foarte greu si uneori parca fara chef de viata. Mi-am dat seama ca undeva am o problema... clar!!!
Bine, cred ca multa lume o are... :) dar invat sa nu mai spun si altii o au...

Insa nu despre trezirea de dimineata vreau sa scriu, ci mai departe la provocarea propusa de Irina:


citez:
" Cand am spus NU ultima oara si am refuzat sa fac ceva doar din obligatie?Stiu sa spun NU?Poate e timpul sa invat :)"

Ma straduiesc sa spun NU la anumite chestii, insa cam greu la job. Acolo imi place mult ce fac si uneori am exces de zel. Noroc cu problemele de sanatate care m-au domolit un pic.
Insa, ceva a, reusit sa fac la acest capitol: sa spun NU hotarat la niste cereri de intalniri. Chiar daca sunt divortata nu inseamna ca trebuie sa revin la viata de dinainte de casatorie, cand nu refuzam intalniri.
Lucrurile nu mai sunt ca acum 20 de ani.
EU m-am mai schimbat intre timp. Parerea mea despre anumite lucruri nu mai este la fel. Am alte prioritati acum. Una dintre ele sunt EU. Alta sunt copiii.

Am invatat de la o doamna a dezvoltarii personale ca tu, trebuie sa te pui pe primul loc, Mihaela Stroe de la care am insusit niste chestii faine si asta fara sa-i cumpar vreo carte sau sa particip la conferinte pe banii pe care le sustine. E suficient sa extragi si din filmuletele postate pe youtube.

Ceea ce tine de acest NU se leaga cumva si de gestionarea, atat a timpului cat si prioritatilor.
Cand ceva nu te face sa te simti ok spune NU hotarat.

Multa lume ma intreaba de ce spun NU categoric sa ma mai recasatoresc. De ce am inceput sa refuz categoric intalniri. Cateva esecuri, nu se pun, cica. Ba se pun, e un semn ca trebuie sa elimin aceste obiceiuri din viata mea din care nu ma aleg cu nimic de valoare, care mi-au adus mereu nervi, nimic special, timp pierdut poate. Dar asta e alta poveste pe care am inchis-o definitiv.

Ei, bine asa simt eu ca trebuie sa fac, Sunt multe lucruri pe care le-am amanat (20 de ani pierduti). A venit vremea sa spun NU la ceea ce nu imi face bine, la ceea ce nu imi aduce niciun beneficiu sau la ce imi face rau. A venit timpul sa gasesc si sa modific stilul de viata.

 Azi este despre EU si despre nimeni altcineva.






Ador apusurile!
Am reusit ieri sa cumpar niste lumanarici mai altfel.
Curand fotografii!

P.S. Am inceput sa citesc zilnic din prelegerile lui Joyce Meyer. Am gasit acolo niste chestii tare faine care ma vor ajuta mult in lupta personala cu mine.

miercuri, 3 octombrie 2018

Miercuri

O trezire foarte grea azi. Am incetinit ritmul si nu a cazut cerul, nu s-a intamplat nimic.

Saptamana asta se pare ca va fi foarte interesanta.
Pomenind din nou de postarea si provocarea Irinei de la Dulce Casa


Fiind Miercuri ne indeamna la ceva foarte important pentru mine:

"Tot ce vad si tot ce aud este de folos pentru sufletul si mintea mea? Cum pot sa mai reduc din negativitatea pe care o primesc in viata mea?"

Ei bine, constat ca nu tot ce aud si vad imi este de folos, atat inimii cat si sufletului.
Sigur, intrebarea ce si cum sa reduc din negativitatea receptata zilnic e foarte incurcata.

Pentru ca aseara mi-am dat seama ca petrec mult timp cu telefonul in mana si mai ales cu aplicatia messenger, am decis sa o sterg de pe telefon si sa aleg un singur dispozitiv unde sa comunic cu prietenii virtuali. E mai sanatos. Acum realizez ca din cauza asta mi-am luat foarte multe dispozitive mobile, implicit factura e imensa.
De asemenea, acest obicei va trebui curand sa-l inlocuiesc cu un altul care sa nu implice vreun ecran/dispozitiv mobil.

Un alt aspect important este acel al TV-ului, norocul meu ca nu ma prea uit la stiri, foarte rar. Acum nu o voi mai face deloc. Este o sursa de negativitate si acolo.
Radio-ul: de regula prefer radio vocea sperantei sau romantic, uneori romania cultural si astea le ascult rar.

Asadar, observ ca cel mai mult timp il petrec in lumea virtuala, uneori fara folos si fara valoare. Practic nu invat nimic in acele momente, nu obtin mari informatii utile. Foarte rar pe facebook, asta ca am avut grija sa imi adun in lista persoane care distribuie si discuta lucruri utile si de valoare, cultura si istorie. Insa, si aoclo din pacate exista informatia haotic distribuita, amestecata, ai senzatia ca iti fura timpul, sau te fura.

Inca, nu am reusit sa fac coltul, insa azi am cules o frunza deosebita pe care o voi posta la final de saptamana. Lucrez inca la amenajare coltului de rai.
Ce imi doresc in mod deosebit in aceasta saptamana, sper, sa reusesc sa ajung la un magazin anticariat sa imi procur si o carte mai altfel decat restul pe care le am in casa. Fireste, nu una plina de microrganisme si bacterii.

Ceea ce imi propun zilnic este sa-mi concentrez atentia mai mult spre ce simt, ce am nevoie si ce trebuie sa fac!

marți, 2 octombrie 2018

Marti

Pai, dimineata cand am deschis e-mailul am primit iar o notificare de la Irina.
Hmm, se pare ca o voi tot pomeni luna aceasta.
Draga de ea a postat ca sa ne usureze cumva provocare, zic eu, idei sau sugestii ce sa am putea face in aceasta saptamana zilnic.
Adevarul este ca ieri am postat pur si simplu.
Azi, ma straduiesc sa ma ghidez dupa postarea ei dulcecasa caminul tau -un-colt-de-rai - resurse


Daca ieri a fost asa ca o revenire a mea in ale scroisului pe blog, azi incerc sa incetinesc ritmul cat pot. La job nu prea tine figura cu incetinitul, din pacate.

Pornind de la intrebarea sugestie de pe blogul Irinei, sincer ma oboseste sculatul de dimineata. Atat de greu este ca, imi da toata ziua peste cap. Daca saptamana asta am reusit sa ma odihnesc un pic dupa ce am dus copiii la scoala, saptamana viitoare nu va mai fi la fel.
Am redus timpul de stat pe facebook, tot o sursa de oboseala, chiar daca aflu lucruri utile si minunate pentru mine, tot ma obosesc, nu reusesc sa la tin ritmul.

Asa ca, am decis sa reduc pe cat posibil timpul pentru alergatura si pentru butonat telefonul.

Sa spun STOP si eu

De asemenea, ma obosesc si convorbirile telefonice si pe astea am decis sa le reduc cat pot.

Probabil ca sunt multe inca si nu am reusit eu sa le observ, oricum ar fi, obiceiul de a scrie fusese inlocuit de alte chestii inutile. Timp de scris este daca observ ce anume impiedica acest lucru..

In weekend incerc sa fiu mai degajata, in acest weekend incerc sa schimb programul.
Din pacate, nu am reusit sa ajung la un magazin specific sa cumpar o lumanare deosebita... sper sa reusesc.

Eu imi pun intrebarea de ce imi ia atat de mult sa fac anumite lucruri marunte in esenta.

Ma simt totusi priveligiata ca am o panorama de la geamurile atat unde locuiesc cat si de la munca si imi ofera momente unice, ce vedea si uneori fotografia.



Luni

Daca e luni trebuie sa incepem cu optimism la saptamana ce urmeaza. Fiecare zi planificata din saptamana poate usura si aduce un pic de relaxare in viata noastra.


Pentru ca in ultima perioada am avut tot felul de trairi care mai de care, ba cu trecutul, ba cu profesia si nu numai, m-am hotarat sa scriu mai mult si sa las gura lumii sa zica ce vrea.
De astfel, m-am decis sa reiau si agenda de lucru. Vacanta s-a terminat. Concediul la fel! Zilele libere gata si cu ele. De azi am reluat si job-ul, asa ca la treaba.
Pentru asta am gasit un filmulet mai vechi in care se explica cum sa ne planificam luna octombrie... 





si unul mai recent... tare haios...

luni, 1 octombrie 2018

Octombrie, o provocare si doua frunze

A venit si octombrie. Pentru mine incepe perioada preferata a anului, desi nu sunt nascuta in aceasta perioada dar am preferinte spre aceasta perioada pentru ca sunt creativa, activa si mai harnica!

sursa foto: pinterest pisi dovleci

Am primit pe e-mail vesti de la Irina - Dulce Casa, blogul de unde m-am inspirat in multe lucruri personale, mai putin cu crosetatul si lucrul manual. Sunt antitalent, oricat m-am straduit eu nu a mers!


Care sunteti mai dornice sa participati la o provocare, iata ce ne-a pregatit Irina:
provocarea-de-octombrie: Caminul tau - un colt de rai

Marturisesc ca as fi tentata sa particip, dar euc u frunzele mele care bat de colo colo nu prea ma tin constant de treaba.
Apropo de frunze, am cules cu Bia frunze saptamana trecuta, ii trebuia la scoala, insa in alte zile si uite asa m-am pomenit si cu o mana zdravana de frunze... pe care le-a uitat la mamaia... lol

Eu incerc sa ma alatur provocarii, insa nu stiu daca am sa reusesc pana la final!

Irina zice asa
citez de pe blogul ei:

SAPTAMANA 1

 SPUN STOP



"In aceasta saptamana ne vom concentra asupra TIMPULUI - fiecare dintre noi primeste zilnic o portie de 24 de ore. Ce facem cu el?De ce ni se pare ca nu avem suficient timp?Incotro alergam?

Saptamana aceasta vom spune STOP caruselului in care ne rotim. Vom incetini ritmul, vom lua lucrurile pe rand, vom trai fiecare clipa la intensitatea ei maxima.

Saptamana aceasta vom spune stop, ne vom deconecta si vom lua zilnic macar doua pauze de la agitatia din jur, si din noi.Saptamana aceasta spune stop zgomotelor din caminul tau si deconecteaza-l de la agitatie si negativitate.

Saptamana aceasta lucrez la incetinirea ritmului

opresc facebook-ul, instagramul, stirile si orice altceva care ma distrage sau ma incarca negativ

dimineata si seara imi ofer 15 minute in care sa stau linistita si sa devin constienta de mine, de gandurile si de nevoile mele
Provocarea saptamanii
Cumpara o lumanare deosebita si aseaz-o in punctul central al casei tale. De cate ori o vezi, fa o rugaciune pentru pace, pentru liniste, si aminteste-ti sa incetinesti ritmul."


Fiind luni, mai degraba cred ca as incepe prin a cumpara acea lumanare. Chiar nu am mai cumparat de mult timp!"

 Sigur, trebuie luat pe rand si nu in graba, dar cand ma gandesc la noua mea rutina de dimineata impusa de noul orar scolar al copiilor: pachetele, mic dejun, trezitul lor, imbracarea si mici maruntisuri care uneori le fac in metrou spre scoala.... sa vedem.

Dimineata m-a uimit cea mica: mami, cand voi invata sa citesc la scoala o sa citesc multe carti... ar fi grozav sa faca asta decat sa stea cu ochii in ecrane si eu pe langa ea cu ceasul!

Asadar, va urez o saptamana plina, grozava si in acelasi timp, nu agitata!

O imagine din septembrie... de joi seara
arhiva personala


Update:
Nu ar strica sa aruncati un ochi si in arhiva Caminul cot de rai. Am gasit niste idei frumoase acolo care mi-au placut. Ramane sa le si pun in practica acum.

Jurnalul unei femei simple

   (adus in blogosfera românească de către  Corcodusa ) Astazi, 1 Martie, prima zi din luna si inceputul primaverii, zice lumea din trecut. ...