vineri, 29 iunie 2018

Mentalitate sau datorie

Pornind de la o postare tare draga mie, ma bucur enorm ca mai sunt si mame care gandesc asa.  Lupta: femeia sa se ocupe de casa si barbatul de hoinareala inca imi framanta neuronii.
Desi, nu am reusit sa am si sa fiu ceea ce se numeste femeie de casa, sa faca casa luna, copii ingrijiti iar seara sa fii fresh pentru barbat cand vine de la munca sau mai stiu de pe unde... zau asa, nu am reusit sa fiu si sa devin. Nu sunt facuta pentru asa ceva, eu am alta menire probabil, inca il mai intreb pe Dumnezeu.... caci, dupa divort lumea spunea nu a fost in stare sa-si tina barbatul acasa, nu a fost in stare sa se ocupe de casa, nu a fost in stare sa.... etc. Asa, si?
Bravo lor, femeilor care au reusit si reusesc cu brio... un exemplu: femeile care munceau in fabrica si ture de noapte, faceau curat,cica si piata, gatit, copii ingrijit si seara la cheremul sotului care duhnea a bere de la munca, carciuma... pe bune?
Nu cauta vinovati, ca nu ai sa-i gasesti.

Acum ce sa alegi? supunere la datorie sau libertate fara obligatii?

Se alege treptat praful de ceea ce se numeste familie.
Traditia de familie a inceput sa se deformeze, sa nu mai fie ce a fost.
Lucrurile au luat-o razna.
Traditie sau sa faci ce simti?

Depinde mult cum iei lucrurile si oamenii. Atunci cand nu rezonezi sau nu simti compatibilitate e mai bine sa renunti inca de la inceput. Renuntarea precede starea de inconfort sau reactiile negative celor din jur.
Analizeaza situatia in sine si gaseste o cale de rezolvare. Pare ciudat, singurul care te poate lumina este Dumnezeu. Nu il invoc ca as fi eu bisericoasa, dar eu am apelat la el de multe ori si m-a scos din situatii penibile.
Cel mai bun psiholog este un duhovnic. Apelati cu incredere.
Alegerile ne apartin.
Nu e nevoie de invinovatire, nu e nevoie de frustrare. Avem nevoie de intelegere si bucurie.

Oricum ar fi, tot vei fi judecat de cei din jur.

Barbatul trebuie sa imparta totul cu femeia, inclusiv spalatul vaselor si plimbatul copiilor!
Acela care nu se da in laturi de a te ajuta la facutul pietii, la spalatul vaselor, la a pune o mancare la incalzit sau la a spala cot la cot cu tine geamurile nu doar sa fii fresh seara, acela e barbatul dedicat familiei si casei!

sâmbătă, 23 iunie 2018

Activitati de sambata

Sambata am introdus in program cateva minute bune de lucrat cu copiii.
Ca sa fiu sigura ca nu le piere cheful, ii iau imediat dupa micul dejun la treaba.

V. a lucrat un exercitiu la romana si a citit si un text scurt.
Bi a facut cateva liniute si o activitate inspirata de aici:
http://emalascoala.ro

Dupa acest site cred ca am sa lucrez aproape toate activitatile cu cea mica.

Am facut un micut exercitiu, usor si nu mult. Daca prelungesc activitatea pune bot si nu mai vrea. Am observat ca nu prea e deloc incantata sa lucreze, nu stiu de ce.
Mai trist este ca, una din cifre, nici dupa trei ani de gradinita nu reuseste sa o scrie corect, cifra 4.


Fiind vacanta, o las mai usor ca sa nu am surprize la toamna, la clasa zero.

vineri, 22 iunie 2018

Tatal Nostru care esti in Ceruri...

Pornind de la acest interviu, marturisesc ca si eu am folosit aceasta rugaciune in multe imprejurari si in multe momente cand ma simteam fara speranta. Fireste, mi-a ajutat...dar, atentie, ajuta daca o spui din suflet, nu de dragul de a spune...

Sincer, nu  m-am uitat niciodata la emisiunile in care a aparut, insa acest interviu mi-a starnit curiozitatea si la final uimirea schimbarii sale.
Sper sa va fie util filmuletul!


Steluta cazatoare

Desi titlul aparent e doar metaforic.
Cautand o scuza despre esecuri, ajungi sa iti spui:
nu toate femeile sunt facute sa fie neveste, gospodine, amante, iubite sau prietene.
Nu toate ne nastem sa excelam, uneori parca niciuna nu se lipesc. Te straduiesti sa devii cat se poate mai buna si eseuezi lamentabil.

Femeie de casa, sotie, mama, gospodina...femeie de cariera...
Daca niciuna nu exista in viata ta, atunci chiar e o problema.
Ca ajungi sa esuezi lamentabil la una din ele, nu e mare tragedie, depinde cat poate sufletul tau sa suporta.

Cand nu excelzi in nimic din ce propui, te scalzi intr-o dulce mediocritate in timp ce incerci sa recuperezi ce altii deja au si tu nu ai facut la timpul potrivit pentru a avea.

Ne gasim refugiu in tot felul de activitati care nu au legatura cu pasiunile tale.

Fa-ti un serviciu: zambeste chiar si atunci cand simti ca ai esuat lamentabil in ceva.

Recunoaste ca o poti lua de la capat oricand, dar altfel.
Nu toti ne nastem genii, femei de cariera, neveste perfecte, mame sau gospodine desavarsite.
Ne luptam cu existenta zilnic. Ne pierdem in tot felul de maruntisuri si uitam sa mai si traim pentru noi.

Esti sau nu o femeie fara cariera, ai eseuat in casnicie sau in altceva, nu e capat de tara. Fii sanatoasa si oricand o poti lua cumva de la capat. Sa traiesti acele lucuri de care ai fost lipsita.

Indiferent cum esti sau nu, cum ai reusits a fii, important este ca ai incercat, daca nu ai reusit nu inseamna ca esti ratata. Nu.
Unele lucruri ni se potrivesc , altele nu.

Unii excelam, altii nu.

Eu nu am reusit sa excelez cu scrisul deloc. Din contra, tot timpul am fost criticata pentru exprimare, gramatica si mai stiu eu... esenta, undeva s-a pierdut dar asta nu a insemnat ca am renuntat sa mai scriu. Sunt oameni si oameni.
Ascultati doar inima si nu vocile din jurul tau. Voci care, parca si acum iti rasuna in urechi.
Nu te lasa invinsa.

Devino mai bun in ceea ce faci deja, chiar daca ti se pune ca nu e bine, nu esti buna, nu e cum trebuie, nu asa trebuie etc.

Fa pace in suflet!


joi, 21 iunie 2018

Impresii scolaresti&gradinitaresti

O postare inspirată de pe blogul Cristina Oţel: ganduri-dupa-clasa-zero-la-scoala-de-stat

Din perspectiva mea de fosta eleva, nu am pareri si impresii prea grozave. Nu cred ca ar avea cineva 100%.
Sigur, fiecare dam vina pe ceva sau pe cineva. Eu nu am sa dau vina pe nimani, nici pe profesori, nici pe educatoare, nici pe sistem... ci pe mine ca parinte pentru ca scoala de acasa este scoala cea mai trainica, buna si in siguranta.

Sunt adepta scoala acasa sau cum se spune homeschooling (sper ca am scris corect) insa din pacate nu ne permitem finaciar acest lucru. Pentru ca, scoala acasa trebuie sa o faca cu un cadru didactic sau mai multi. Acestia sa fie intelegatori, competenti si prietenosi. Asta inseamna si bani. Nimeni nu vine gratis sa iti invete copilul diganosticat cu TSA de placere si cu entuziasm.

Sa incep cu cea mica.
A finalizat gradinita cu brio. Putine probleme, conflicte sau discutii. S-a comportat destul de bine. Singura problema a fost meniul. Mancarea nu prea i-a placut si din aceasta cauya o luam mai mereu flamanda de la gradinita. Din pacate, ea este unul din copii care adora mai degraba un ardei gras, castravete si alte asemenea decat varza, tocana sau mai stiu eu ce minuni gatite in sosuri. Sigur, acestea sunt mancaruri bune, dar grele la stomacelul copiilor.
Alta probleme asa existentiale nu am avut.Dar in ultima perioada de gradinita refuza sa mai mearga si o duceam mai mult fortat. Cauzele erau neintelegerile cu unii din colegi. Nu am reusit sa aflu exact cine. Copii se acopera bine intre ei, asa mici cum sunt. Cand a fost ulrima zi de gradinita, era mega fericita ca scapa de gradinita si merge la scoala. E, asta nu prea mi-a picat mie bine. Pentru ca, stiu de la mine, atunci cand vrei sa scapi de ceva mai rapid este clar ca ceva grav, rau sau prost s-a intamplat.
Imi pare tare rau ca a terminat gradinita cu tristete. Chiar daca in fotografii mai zambea cand si cand.

Nemultumirile mele ca parinte:
Nu as putea sa scriu ca as avea nemultumiri. A fost ok fata de gradinita unde a fost baiatul, unde chiar am avut probleme in lant. In afara de mancare, nu pot scrie ca am avut probleme deosebite. A fost ok.

Baiatul.
Aici as scrie pagini intregi, dar avand in vedere ca intre timp am aflat ca este un copil special nu pot aduce prea multe reprosuri scolii, care in final au inceput sa inteleaga problemele si sa il ajute cum s-au priceput fiecare pe palierul sau. Ba chiar ne-au trimis sa ii facem dosar pentru profesor de sprijin, eventual shadow daca ne permitem, chiar daca reprosurile au venit la kg.

Impresiile mele ca parinte sunt negative, din pacate.
Mi-am dat seama ca treaba sta in felul urmator: indiferent ce face in gradinita, scoala sau chiar liceu, tu ca parinte trebuie sa devii mai mult decat un simplu parinte. In multe situatii trebuie sa iei locul si profesorilor, doctorilor sau psihologului. Chiar daca ai sau nu un copil special.

Nu increderea in copil e problema, ci nu stii ce colegii are la scoala, din ce medii provin (baiatul meu a invatat intr-un an tot bagajul vulgar care exista, gratie colegilor minunati pe care ii are in scoala, peste tot este asa, sa stiti) si ce il indeamna sa faca in anumite imprejurari.
Din pacate, dascalii de altadata nu mai sunt. Ceea ce lipseste cel mai mult acum este simtul rusinii, bunul simt si lipsa de responsabilitate.



Ce mi-am propus pentru anul care urmeaza: sa fiu mai aproape de ei, sa ma straduiesc sa-i ajut mai mult decat am facut anul acesta! Sa gasesc alte metode de ajutor si alte instrumente de lucru.

Piesa zilei

Am gasit o piesa minunata pe youtube:
Pentru cei care iubesc limba turca, arhitectura bizantului, istoria turciei, pasiune pentru muzica turca moderna... unele seriale ale lor... cultura lor....




duminică, 17 iunie 2018

Eleganta, neglijare sau nepasare?

Din trecut, nu am fost niciodata preocupata de imaginea mea.
Ma tot intreb de ce femeilor le plac sa se chinuie sa poarte tocuri. Ma uit mereu pe strada sau in metrou si observ cum multe femei cred ca, eleganta lor sta in tocuri.
Cand m-am pierdut, nu stiu...dar imi amintesc in urma cu mai bine de cativa ani ce simteam in timp ce purtam tocuri: ma dureau picioarele, uneori genunchii, simteam ca imi fortez muschii de la picioare, asa ca am renuntat de cativa ani buni sa mai port tocuri.
Nu stiu, daca acesta este motivul real pentru care am renuntat sa mai pot tocuri, poate ca da, poate ca nu...

Ma uit in jur si ma uit la mine: parca nu-mi pasa ca azi nu mi-am dat cu ruj si nici cu creion, desi am in geanta...de unde nepasarea asta si neglijenta asta...

Se spune ca eleganta unei femei nu vine doar din interior dar vine si din exterior, mai ales... nu putem schimba la peste 40 de ani o femeie care nu a fost deprinsa de mica cu aceste obiceiuri.

Un barbat poate sa te placa in toate felurile si sa nu-i pese daca azi te-ai dat cu parfum (nici asta nu mai obisnuiesc de ani de zile, desi am posibilitati sa cumpar la pret potrivit pentru bugetul casei).
Sunt multe lucruri de care ma agat in multe momente. Ma uit la lumea in care sunt eu si fostul sot. Parca e totul diferit si nimic la fel. Nimic nu se potriveste si nu se compara. E departe de ceea ce sunt eu.

Daca e sentimentul de vina ca nu am reusit sa devin o mica ,,diva,, e inca acolo viu asta nu e ok. Am momente cand as vrea sa arata si eu ca femeia X sau femeia Y, dar din pacate nu obisnuiesc si nu am deprinderile necesare sa arata ca ele.

Am lipsit foarte mult de pe blog si asta se reflecta mult in lipsa mea de atentie asupra imaginii mele.
Imi place ca am acest loc virtual creat de mine, poate ca nu e pe placul cuiva, nici nu cred ca place cuiva... am vazut cum e pe la vecinele mele blogerite, multe din ele m-au inspirat si ma motiveaza prin ceea ce posteaza si scriu. Am vazut ca rostul acestui locsor virtual este unul terapeutic.

Am experimentat tot felul de obiceiuri, unele au mers altele nu.
Experimentul cu bautul apei pe stomacul gol dimineata nu a avut rezultate bune. Stomacul meu nu a suportat chair zilnic paharul de apa. Aveam senzatia ca ma balonez, dar asta e alt subiect.

Unul dintre obiceiurile care nu l-am experimentat deloc pe blog este chiar acesta: eleganta, neglijare sau nepasare.
Nu stiu daca e bine sau nu, zilele trecute am vazut cate fotografii si filmulete cu mamici blogerite renumite de la noi, ca tot se apropie Social Media, eveniment urmarit de mine inca din anul 2014 unde am vazut acolo cat de elegante sunt mamicile, cat de elegante sunt cele celebre in lumea virtuala... Doamne, cum de reusesc sa se mai si aranjeze?
Eu seara pic de oboseala, de multe ori nu reusesc nici vasele de la cina sa le mai spal dar sa ma ocup de demachiere si alte asemenea.
Sigur, femeile au deprins un obicei de ingrijire ca si cum ar fi cel al stingerii luminii dupa ce ai terminat... cam greu la mine. Inca lucrez la sistemul fly lady de mult timp. Nici nu stiu a cata oara e de cand iau de la capat programul Baby steps.

Sincer, nepasare mai degraba care merge la brat cu neglijarea.

Fireste, un obicei prin Fly lady pe care mi l-am insusit cu brio este legat de rutina diminetii (primul lucru este sa ma pieptan si sa imi aranjez parul, sa ma spal pe fata... o fac instant) dar implementarea acestui obicei a durat mult pana am reusit sa-l insusesc.
Multe din obiceiuri pot fi implementate doar cu ajutorul exercitiu, repetarii acelui obicei insistent.









sursa foto: google image
femei celebre elegante

sâmbătă, 16 iunie 2018

Jurnalul unei femei simple (6)



Jurnalul unei femei simple

Afara:
Dupa o noapte ploioasa, cateva zile caniculare, azi e mai racoare. 27 de grade 

Ma gandesc:
Cum sa imi impart rimpul de azi inainte. Voi avea mai mult timp liber. Va veni curand si concediul. Bucuroasa ca ma voi ocupa mai mult de copii si de mine!

Sper
Sa rezov problemele cu terapia baiatului. Sa trecem cu bine aceasta vara care abia a inceput. 

Citesc:
Brian Tracy - Incepe cu ce nu-ti place.... partea cu broasca nu prea mi-a picat bine... alt exemplu nu gasea?

Din locurile din care invatam:
Ca sunt oameni si oameni. Oricat ai incerca sa-i schimbi, eu cred ca, niciodata nu se vor schimba, se vor preface doar ca s-au schimbat.

Din bucatarie:
Miros de cafea si paine prajita.

Cu ce sunt imbracata:
Sport: tricou si pantalon scurt.


Mi-e dor de...
De un barbat capabil sa invinga totul pentru o femeie care il iubeste asa cum este el.

Imi doresc....
Sa imi fac in balcon o minigradina si un colt de relaxare pentru serile ce vor urma.

Sunt recunoscatoare:
Ca am reusit sa termin cei doi ani de scoala si am terminat lucrarea de scris. Baiatul a trecut in final clasa... si mă urmeaza se pare la mediile scolare, desi e mai inteligent decat eram eu la varsta lui. Bia a terminat cu bine gradinita. Finalmente, prima ei etapa din invatamant (ciclul gradininta) s-a incheiat foarte frumos pentru ea. A adunat amintiri frumoase, dar si cateva triste. Ea stie mai bine care or fi.

Ascult:
Soarta ei a fost deja peceltuita: canta, scrie.. bravo ei!



In casa:
E cam harababura de cand am primit o pisicuta. Saptamana ast am ramas in ruma cu toate treburile. A ofst o saptamana foarte grea si pentru mine, pentru copii. S-a incheiat cu bine, dar foarte obositoare.

As vrea...
Sa uit de trecut si sa traiesc doar in prezent cat pot! Sa las oamenii care mi-au ranit sufletul undeva in deşertul uitarii. Sa nu mai ascult nimic din ce e in trecut! Traieste in prezent!

Ce sa nu mai fac...
Sa nu ma mai mint... sa accept realitatea asa cum este ea...desi, speranta undeva poate sa existe, dar sa nu ne imbatam cu apa rece...

Ce sa nu mai pun la suflet...
 Vorbele oamenilor: ...esti nebuna, ati divortat si ati mai facut si doi copii.... Din pacate, nu eu am ales sa se intample asa, nu eu sunt de vina ca nu am fost femeia pe care a sperat fostul sot ca voi deveni... asa a fost sa fie, important ca cei doi copii sa nu aibe de suferit sa nu aibe traume, sa le fie bine si sa fie sanatosi.

O fotografie:
Noul membru al familiei, sa vedem cat rezista cu noi... Miţi...



luni, 4 iunie 2018

Obiceiuri noi

Un nou obicei pe care m-am gandit sa-l implentez este ca la prima ora cand ma trezesc este sa beau apa.
Tot am citit pe diverse bloguri ca ar fi sanatos dimineata inainte de a lua micul dejun sa bei apa.
Mi se pare ca era si o reclama la un moment dat la TV.

EXPERIMENT
O saptamana voi incepe sa beau apa dimineata.

Sa vedem ce efecte vor avea.

Un alt obicei pe care il trec pe lista, ca tot se apropie vacanta este sa incep sa citesc
Experimentul asta l-am mai incercat eu acum doi ani. A mers o perioada dar a trebuit sa-l intrerup din diverse motive.
Citesc minim 10 pagini zilnic.

Obiceiul sa fac gimnastica cateva minute dimineata
Asta chiar marea provocare a mea. Stiu si eu, poate scap de durerile de spate cu care ma confrunt de mult timp.

Doua ore zilnic sau o ora o petrecem in natura...sau afara in parc.... cumva sa fim afara departe de ecrane si tv.

Iata si o sursa de inspiratie:

cum sa ne organizam



sursa foto pinterest

O fotografie draga mie inca de pe vremea studentiei...

Jurnalul unei femei simple

   (adus in blogosfera românească de către  Corcodusa ) Astazi, 1 Martie, prima zi din luna si inceputul primaverii, zice lumea din trecut. ...